Parlamentul României îşi exprimă regretul pentru promulgarea Legii educaţiei
Parlamentul României îşi exprimă regretul pentru promulgarea Legii educaţiei: Ucraina să respecte dreptul minorităţii româneşti de a învăţa în limba maternă
”Parlamentul României îşi exprimă profundul regret că preşedintele Ucrainei a promulgat Legea educaţiei la 25 septembrie a.c., în pofida tuturor demersurilor efectuate pentru a semnala părţii ucrainene neajunsurile acestui act normativ, în sensul diminuării semnificative a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii româneşti”, susţin preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu reamintesc angajamentul Ucrainei că drepturile minorităţilor vor fi respectate, angajament transmis în mod repetat părţii române.
”Avem în vedere continuarea demersurilor prin mijloacele diplomaţiei parlamentare, în plan bilateral urmând ca o delegaţie formată din deputaţi şi senatori ai Parlamentul României să efectueze, în cel mai scurt timp posibil, o vizită la Kiev pentru a iniţia un dialog politic cu autorităţile ucrainene competente, în scopul soluţionării conform standardelor europene a situaţiei create de promulgarea Legii educaţiei în raport cu învăţământul în limba maternă a minorităţilor naţionale. Vom acţiona cu stăruinţă şi în cadrul organizaţiilor internaţionale cu atribuţii în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei şi Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale şi Comisia de la Veneţia), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educaţiei din Ucraina”, anunţă preşedinţii Parlamentului român.
”Reiterăm solicitarea fermă ca partea ucraineană să recunoască şi să respecte, potrivit normelor şi standardelor internaţionale, dreptul persoanelor aparţinând minorităţii româneşti de a învăţa în limba sa maternă”, încheie Dragnea şi Tăriceanu.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a promulgat, luni seară, noua Lege a educaţiei, care limitează predarea în limbile minorităţilor naţionale, liderul ucrainean evidenţiind, totuşi, necesitatea respectării drepturilor tuturor comunităţilor etnice, a anunţat Preşedinţia de la Kiev.
"Aceasta este una dintre cele mai importante reforme", a transmis Petro Poroşenko, observând că legea consolidează rolul limbii ucrainene în procesul educaţional. "În acelaşi timp, Petro Poroşenko a evidenţiat importanţa respectării cu stricteţe a drepturilor minorităţilor din Ucraina", precizează Preşedinţia de la Kiev.
"Ucraina a demonstrat şi continuă să demonstreze că are o abordare privind drepturile minorităţilor conformă cu obligaţiile internaţionale, compatibilă cu standardele europene, un exemplu pentru ţările vecine", a subliniat Petro Poroşenko. Preşedintele Ucrainei a cerut Ministerului de Externe şi Ministerului Educaţiei să iniţieze consultări cu partenerii europeni, inclusiv cu reprezentanţii Consiliului Europei, pe tema educaţiei.
Uriaș incendiu la unul din principalele depozite de muniţii din Ucraina
Autorităţile au dispus evacuarea de urgenţă a populaţiei din zona oraşului Kalînivka, Ucraina centrală, în urma unui incendiu care a izbucnit la un depozit de muniţii aflat în apropiere, informează agenţia de ştiri Unian.
Mai multi raniti, peste 25.000 de cetateni evacuati, spatiul aerian inchis.
Explozia a avut loc in provincia Vinnytsia, la granita cu Republica Moldova si cu Nordul Bucovinei.
Primele explozii s-au înregistrat în marţi seara, jurul orei 22.00.
Depozitul din zona Kalînivka, regiunea Vinniţa, se întinde pe o suprafaţă de 600-1.000 de hectare şi este al doilea cel mai mare din Ucraina după cel din Balaklia, regiunea Harkiv.
Autorităţile ucrainene au transmis că s-a trecut la evacuarea locuitorilor din zonă, iar spaţiul aerian a fost închis pe o rază de 50 de kilometri în jurul oraşului Kalînivka.
Este al doilea incident de acest fel care se produce la un depozit de muniţii din Ucraina în cursul acestui an.
Momentan nu se cunoaşte cauza izbucnirii incendiului, însă autorităţile militare ucrainene au deschis o anchetă, analizând diverse ipoteze, inclusiv aceea a unui act de sabotaj.
Sancțiuni americane mai severe pentru firmele rusești
Trezoreria americană a întărit vineri sancțiunile financiare vizând băncile ruse și companiile energetice din cauza implicării Rusiei în Ucraina.
Aceste măsuri mai stricte, prevăzute deja în sancțiunile inițiale — potrivit Trezoreriei—, au ca scop să facă mai dificil, pentru principalele instituții financiare ruse și companii petroliere și de gaze, să obțină împrumuturi pe termen lung.
Trezoreria a redus astfel scadența obligațiunilor emise de aceste societăți pe care persoanele fizice și instituțiile americane le pot schimba.
Cu începere de la 28 noiembrie, băncile ruse și alte instituții financiare înscrise pe lista neagră a sancțiunilor nu vor mai putea schimba obligațiuni decât cu o maturitate de 14 zile. Anterior, scadența autorizată era de 30 de zile.
Pentru companiile petroliere și de gaze deja sancționate, scadența noii datorii autorizate a fost redusă de la 90 de zile la 60 de zile.
Această inițiativă lovește principalele bănci din Rusia, ca Sberbank, Vnesheconombank, Eximbank of Russia și VTB Bank, precum și giganți din domeniul energiei, printre care Gazprom, Lukoil și Transneft.
Noua ordonanță a mai reiterat interdicția de a negocia noi emisiuni de capital (acțiuni) emise de companii sancționate.
De la introducerea acestor sancțiuni în 2014 privind emisiunile de titluri de creanță și de acțiuni de către autoritățile americane și europene, firmele ruse sunt tot mai limitate în accesul lor la împrumuturi în dolari și în euro.
Pentru a face față situației, ele au fost nevoite să împrumute aceste valute în scadențe mai scurte ori au apelat la alte valute sau au mobilizat mai multe fonduri pe piața internă.
Sancțiunile au fost anunțate pentru prima dată în 2014, după ce forțele militare ruse au anexat regiunea Crimeea de la Ucraina, declarând-o parte integrantă a Rusiei.
Bloomberg: Rusia îi ajută pe separatiși să vândă cărbunele furat din Donbas
Rusia îi ajută pe separatiștii din Donbas să vândă pe piețele internaționale cărbunele extras din minele ucrainene capturate, scrie Bloomberg, care îl citează pe ministrul adjunct al economiei din Rusia, Serghei Nazarov.
Ministrul rus se scuza spunand ca se face acest lucru pentru ca separatistii sa „poata plăti pensii și alte cheltuieli sociale” in teritoriile ocupate în estul Ucrainei.
Potrivit oficialului rus, militanții trimit în Rusia circa un milion de tone de cărbune pe lună prin punctele de frontiera, carbunele furta din Ucraina fiind reexportat de Moscova în terțe țări prin porturile sale.
Nazarov a declarat publicației că banii obtinuti ajuta la susținerea celor 4 milioane de locuitori din teritoriile ocupate din Donbas.
„Ei rezolva toate problemele cu infrastructura socială, buget și pensii“, – a spus Nazarov, adăugând că el supravegheza „proiectele militantilor prorusi din sectoarele de transport, comerț, energie, fiscale și în sectorul financiar“.