Biserica rusă refuză să acorde independența (autocefalia) bisericii ucrainene
Ciocniri între ortodocși în Ucraina ar putea furniza pretextul pentru o intervenție militară a Rusiei.
Decizia Patriarhului Bartolomeu de la Constantinopol de a acord autocefașia bisericii ortodoxe ucrainene ar putea duce la o mare schismă și la apariția a două biserici ortodoxe rivale, una fidelă Moscovei, cu cel mai mare număr de credincioși, și una Patriarhului de la Istanbul, care are legitimitate și întâietate istorică.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a amintit că amestecul în viaţa Bisericii este interzis prin lege în Ucraina, în Rusia şi "orice alt stat normal". "Însă atunci când reprezentantul special al SUA pe probleme de relaţii între biserici salută deschis decizia Patriarhului Bartolomeu, când (reprezentantul special al Departamentului de Stat al SUA pentru Ucraina, Kurt) Wolker, care ar trebui în numele SUA să se ocupe cu susţinerea reglementării ucrainene în baza acordurilor de la Minsk, declară ce declară, atunci amestecul SUA este evident", a subliniat ministrul rus de externe.
Rusia va "apăra interesele ortodocșilor" în cazul unor tulburări religioase în Ucraina, după ce Patriarhatul din Constantinopol a recunoscut o biserică ucraineană independentă de tutela Moscovei, a amenințat Kremlinul.
"Dacă au loc acțiuni ilegale, atunci, evident, la fel cum Rusia apără peste tot interesele rușilor și ale rusofonilor, va apăra interesele ortodocșilor. Este o poziție globală și de înțeles", a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.
Biserica Ortodoxă Rusă va trebui rupe relaţiile cu Constantinopolul, după ce Sinodul întrunit la Istanbul a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene, spus Alexandr Volkov, purtător de cuvânt al patriarhului rus Kiril.
Cifra morților în atentatul din Crimeea urcă la 21
Cel puţin 21 de persoane au murit şi alte peste 50 au fost rănite în urma exploziei produse miercuri în cadrul Colegiului Politehnic din oraşul Kerci din Crimeea.
Autorul atacului era un student al colegiului. Acesta s-a împuşcat mortal după ce a detonat bomba.
„Într-adevăr, 21 de morţi. Mai multe victime au murit în spital”, au transmis reprezentanţii Centrului Medical pentru Dezastre din Crimeea.
Peste 50 de persoane sunt internate încă în spital, multe dintre acestea având răni grave.
Iniţial, autorităţile au tratat incidentul ca fiind unul terorist, dar l-au reclasificat la categoria crimă.
Parlamentul Ucrainei a trecut Catedrala "Sf. Andrei" din Kiev în administrarea Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol
Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o lege care prevede că Biserica "Sfântul Andrei" din Kiev trece în administrarea Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, după ce preşedintele Petro Poroşenko a propus o iniţiativă legislativă în acest sens în semn de recunoştinţă faţă de decizia Patriarhului Bartolomeu I al Constantinopolului de a accepta să acorde autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
"Exarhii (Constantinopolului, n.red) nu numai că reprezintă oficial biserica mamă, ci exercită, de asemenea, o funcție de mediator în procesul de creare a unei singure biserici ortodoxe locale în Ucraina. Funcționarea deplină a acestei reprezentări necesită asigurarea unei clădiri în care reprezentanții Patriarhului Ecumenic vor putea efectua slujbe" - a explicat Irina Luţenko, reprezentantul prezidențial în Parlamentul ucrainean.
Comisia pentru cultură și spiritualitate din Rada Supremă, de asemenea, a recomandat deputaţilor ucraineni să susțină această propunere prezidenţială. Biserica rămâne, însă, proprietatea statului ucrainean. Catedrala "Sf. Andrei" din Kiev este o biserică ortodoxă construită în stil baroc de către arhitectul Francesco Bartolomeo Rastrelli, în anul 1754, pe malul drept al Niprului, deasupra părții istorice a capitalei ucrainene.
În prezent, catedrala aparţine Bisericii Ortodoxe Autocefale din Ucraina.
Ruptură în Ortodoxie: Kirill al Rusiei califică drept 'schismatică' Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a denunţat vineri Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, calificând-o drept 'schismatică', după ce aceasta a recunoscut recent o Biserică independentă în Ucraina de tutela religioasă rusă, informează AFP.
'Patriarhia Constantinopolului s-a identificat cu schismaticii. Ea a încălcat toate regulile canonice, s-a amestecat în jurisdicţia noastră şi i-a iertat pe schismatici', a declarat patriarhul Kirill, citat de agenţia de presă TASS. 'Aceasta înseamnă că s-a identificat cu schismaticii şi că ea însăşi a devenit schismatică', a adăugat şeful Bisericii Ortodoxe Ruse într-o declaraţie de o rară severitate la adresa Patriarhiei Ecumenice.
Patriarhia de la Constantinopol a decis săptămâna trecută să recunoască o Biserică Ortodoxă independentă în Ucraina, punând astfel capăt celor 322 de ani de tutelă religioasă a Moscovei, o decizie cu reverberaţii importante pentru viitorul a milioane de credincioşi din această ţară, unde biserica rusă se bucură încă de o influenţă semnificativă.
Totodată, la Sfântul Sinod din 9-11 octombrie, Patriarhia Ecumenică i-a restabilit canonic în rangul lor ierarhic pe principalii lideri ai facţiunilor schismatice ucrainene, pe 'patriarhul' Filaret şi pe 'mitropolitul' Macarie.
Indignată, Biserica rusă, care revendică cel mai mare număr de credincioşi în lumea ortodoxă, a anunţat luni ruperea tuturor legăturilor cu Constantinopolul, cea mai veche patriarhie.
Patriarhul Kirill a afirmat vineri că 'majoritatea absolută a creştinilor ortodocşi' a sprijinit această decizie, care suscită temeri privind o lume ortodoxă divizată în două sfere de influenţă.
Responsabilul pentru relaţii externe al Bisericii ruse, mitropolitul Ilarion, s-a deplasat vineri la Vatican pentru discuţii cu uşile închise cu papa Francisc.
Patriarhul ecumenic Bartolomeu, purtător al titulaturii de „Patriarh al Constantinopolului” (demnitate acordată datorită rolului jucat de capitala Imperiului Bizantin, ca centru al lumii creștine pe perioada existenței Imperiului), lucrează în vederea acordării autocefaliei Bisericii ucrainene, ceea ce pentru Kiev înseamnă independența bisericească față de Moscova. Acest proces a început în 2016 atunci când Parlamentul ucrainean a solicitat patriarhului Bartolomeu acordarea autocefaliei.
Acestă solicitare a fost grăbită de războiul nedeclarat al Rusiei împotriva Ucrainei, întrucât una dintre cele trei Biserici Ortodoxe ale Ucrainei, respectiv singura recunoscută și legitimată de restul lumii Ortodoxe – Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhatului din Moscova (BOU PM) – este sub jugul Moscovei. Această Biserică este masiv folosită ca un instrument al influenței geopolitice a Rusiei asupra Ucrainei și, totodată, ea este unul dintre stâlpii „lumii rusești”, un concept neo-imperial prin care Rusia obișnuiește să-și extindă influența și să se opună Apusului. În același timp, în Ucraina mai există încă două Biserici: Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhatului din Kiev (BOU PK) și Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană (BOAU). De remarcat că acestea sunt considerate de către cele 15 Biserici autocefale din lume, drept schismatice.
Toată această conjunctură reliefată mai sus se găsește acum într-un proces de schimbare. Anunțul publicat la data de 11 octombrie de sinodul reunit în Istanbul aduce Ucraina cu un pas mai aproape de momentul obținerii unei Biserici Ortodoxe canonice, marcând în același timp și finalul unei epoci de izolare religioasă a milioane de credincioși din Ucraina.
În Ucraina sunt mai multe Biserici Ortodoxe. Care sunt diferențele dintre ele?
Totul pornește din 1240, când invazia tătaro-mongolă a devastat partea centrală a regatului Rusiei kievene și a împărțit patrimoniul ei între cele două principate nou apărute: Moscova și Lituania-Polonia. Biserica Rusiei kievene care a făcut parte integrantă a Patriarhatului Ecumenic a fost, de asemenea, împărțită. Partea Moscovei s-a desprins și a devenit Patriarhatul Moscovei. În 1686, Patriarhatul Ecumenic a fost de acord să cedeze mitropoliei kievene partea sa de Lituania-Polonia pentru a fi administrată de Biserica Moscovei, sub anumite condiții. Această parte este astăzi Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhatului din Moscova, în fruntea căreia se află în prezent mitropolitul Onufrie, fiind subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse, dorind și ea, de asemenea, să-și obțină autonomia.
După invazia tătaro-mongolă care a devastat Kievul în 1240, Biserica kieveană s-a împărțit în două: O parte a dus la fondarea Bisericii principatului moscovit proaspăt apărut, care s-a dezvoltat apoi în Biserica Ortodoxă Rusă (cu alte cuvinte, Patriarhatul Moscovei).
În 1917, la scurt timp după începutul destrămării Imperiului Țarist, Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană (BOAU), condusă de Vasyl Lypkivskyi, este proclamată în 1921 la Kiev, ca autocefală. Ulterior acesta este desființată de noul guvern bolșevic ucrainean, urmând ca din 1990, BOAU să renască, fiind condusă din 2015 de către mitropolitul Macarie.
În 1991, după proclamarea independenței Ucrainei, mitropolitul Filaret, cel care a condus BOU PM până la momentul respectiv, a proclamat unilateral autocefalia față de Patriarhatul Moscovei – mișcare care nu a fost susținută de toți cei din BOU PM și nici de Patriarhatul Moscovei. Cu alte cuvinte, nu a fost tolerată de Biserica Ortodoxă Rusă. În 1992 a fost fondată Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhatului din Kiev (BOU PK). Aceasta este condusă și în prezent, de patriarhul Filaret.
Prin urmare, Macarie și Filaret au fost anatematizați (excomunicați) de Biserica Ortodoxă Rusă. Aceasta înseamnă că ei și Bisericilor lor nu au primit recunoașterea din partea lumii Ortodoxe existente. Doar BOU PM este în comuniune cu celelalte Biserici Ortodoxe.
Aceste trei Biserici au aceeași doctrină, dar din punct de vedere administrativ formează entități diferite. Deși BOU MP se mândrea cu cel mai mare număr de parohii și eparhii (12,064 parohii vs. 4,807 ale BOU PK și 1,048 ale BOAU), numărul de credincioși s-a diminuat cu repeziciune. Conform ultimului sondaj din 2018 (Razukov poll), 28,7% dintre ucraineni au spus că aparțin BOU PK (în cifre 8,7 milioane de oameni), iar 12,8% aparțin BOU PM (3,8 milioane de oameni). Un număr semnificativ de oameni – 23,4% – au spus că sunt doar „ortodocși” (7,5 milioane), fără a se identifica în mod special cu o Biserică.
Ce s-a întâmplat în Istanbul?
Sinodul a luat mai multe decizii (comentariile noastre sunt marcate cu litere italice):
• A spus că va acorda Bisericii Ortodoxe din Ucraina autocefalia, fără a preciza cu exactitate când.
• A reînființat o stavropighiea Patriarhiei Ecumenice în Kiev. O stavropighie reprezintă un locaș de cult ortodox (biserică, mănăstire) care nu este subordonată ierarhului locului, ci direct patriarhului ecumenic și se bucură de drepturi speciale – un fel de centru reprezentativ. Patriarhul ecumenic a fondat o astfel de stavropighie înainte de 1686, după care Patriarhia de Moscova a dobândit acest drept. La ora actuală nu există stavropighii ale Patriarhatului Ecumenic în Ucraina, astfel că nu este destul de clar la ce se referă această decizie mai exact. Poate că pregătește terenul pentru înființarea unui astfel de așezământ, în viitor.
• A ridicat anatema pe care BOU PM a pus-o pe conducătorii BOU PK și pe BOAU, Filaret și Macarie, și i-a reașezat în demnitățile lor ierarhice. Asta înseamnă că de la 11 octombrie, cele două Biserici, care până acum erau considerate „necanonice” și ilegitime, sunt de acum parte a familiei Bisericii Ortodoxe.