Putin impune noi sancţiuni Ucrainei
Vladimir Putin a semnat luni un decret ce impune restricţii economice Ucrainei ca urmare a 'acţiunilor inamicale' la care au recurs autorităţile de la Kiev, referire la sancţiunile impuse Rusiei de către Ucraina.
Decretul semnat de Putin stabileşte 'măsuri economice speciale' împotriva Ucrainei, care ar putea consta în restrângerea vânzării de resurse energetice şi a investiţiilor ruse în economia ucraineană, precum şi restrângerea importurilor de produse agricole ucrainene, a explicat agenţiei Ria Novosti responsabilul Comisiei Dumei de Stat pentru Pieţe Financiare, Anatoli Aksakov.
Conform textului decretului, guvernul rus are sarcina să stabilească în mod concret ce vor cuprinde aceste sancţiuni, cum va fi garantată aplicarea lor, plus o listă cu persoane şi entităţi care vor fi supuse sancţiunilor ruse.
Decretul mai menţionează că sancţiunile vor putea fi ridicate dacă şi Ucraina, la rândul ei, renunţă la cele instituite de ea.
Guvernul de la Kiev a impus în luna septembrie sancţiuni împotriva companiilor ruse RZD Logistics, Promkompleksplast şi Gazgolder, acuzate de Ucraina de colaborare cu provinciile separatiste Doneţk şi Lugansk.
Anterior, în luna mai, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a semnat un decret cu sancţiuni împotriva Rusiei şi le-a prelungit pe cela instituite în anul 2014, anul când Rusia a anexat Crimeea.
Sancţiunile decise de Ucraina vizează circa 1.750 de persoane şi peste 750 de entităţi. Persoanele supuse acestor măsuri sunt jurnalişti, politicieni, activişti, militari şi oameni de afaceri care desfăşoară activităţi în Crimeea, iar companiile ruse sancţionate de Kiev activează în domenii precum apărarea, producţia de tutun, aviaţie, transporturi, diverse alte industrii, finanţe, mass-media şi sectorul informatic.
Biserica Ortodoxă Română refuză să recunoască autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina după ruperea de Moscova
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, organul suprem de conducere al instituției, a decis joi să recomande Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol și Patriarhiei Moscovei ”să ajungă împreună la o soluție”. Având în vedere că Patriarhia Ecumenică a declanșat procesul de obținere a autocefaliei (independența) Bisericii Ortodoxe din Ucraina față de Moscova și cererile Kievului pentru care celelalte biserici ortodoxe să facă același pas, decizia Sinodului BOR echivalează cu un refuz.
”Avându-se în vedere evoluțiile recente ale situației bisericești din Ucraina, Sfântul Sinod reiterează recomandarea din data de 24 mai 2018 ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei să ajungă împreună la o soluție, păstrându-se unitatea de credință și libertatea administrativ-pastorală, acestea din urmă reprezentând o notă caracteristică a Ortodoxiei.
Sfântul Sinod subliniază totodată faptul că unitatea se păstrează prin coresponsabilitate și cooperare între Bisericile Ortodoxe locale, prin cultivarea dialogului și a sinodalității la nivel panortodox, aceasta fiind o necesitate permanentă în viața Bisericii. Unitatea Bisericii este un dar sfânt al lui Dumnezeu, dar și o mare responsabilitate a ierarhilor, clerului și credincioșilor mireni. De aceea, Sfântul Sinod îndeamnă la înmulțirea rugăciunii pentru unitate, la cultivarea prin dialog și reconciliere a iubirii creștine fraterne, care oferă adevărata libertate”, arată un comunicat al Sinodului, citat de agenția Basilica.ro.
În urmă cu o săptămână, G4Media.ro a scris că în timp ce Ucraina presează pentru o decizie rapidă a BOR, conducerea Bisericii Ortodoxe Române temporizează decizia din două motive: temerile față de o posibilă schimbare a modului în care sunt ținute slujbele în bisericile românilor din Ucraina, precum și crearea unui precedent în Republica Moldova. Vezi aici mai multe detalii.
Îndemnurile la dialog ale Sinodului BOR sunt imposibil de urmat, dat fiind că Biserica Ortodoxă Rusă a rupt la începutul lunii octombrie relațiile cu Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol tocmai pe motiv că a declanșat procesul de acordare a autocefaliei pentru Biserica Ortodoxă din Ucraina.
19 eurodeputaţi protestează împotriva legii privind limba ucraineană
Un grup de 19 membri ai Parlamentului European au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean), Andrii Parubîi, în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de legea privind limba ucraineană, transmite vineri MTI.
Scrisoarea a fost semnată de eurodeputaţii ungari din Fidesz, de eurodeputaţi de etnie maghiară din ţări vecine Ungariei, precum şi de doi europarlamentari români şi de alţi doi bulgari.
Parlamentul ucrainean a aprobat la 4 octombrie în prima lectură proiectul de lege privind limba ucraineană, documentul reprezentând în forma actuală o mare lovitură împotriva minorităţilor naţionale, inclusiv împotriva românilor din regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia.
Pe 6 noiembrie, acest proiect de lege ar urma să fie votat într-o a doua lectură, cu eventuale modificări, dar observatorii nu se aşteaptă la schimbări semnificative în favoarea minorităţilor.
În scrisoarea respectivă, cei 19 europarlamentari amintesc de obligaţiile asumate de Ucraina, în cadrul acordurilor internaţionale, cu privire la respectarea drepturilor minorităţilor.
Mai mult, ei propun prezentarea legii respective Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (mai cunoscută drept Comisia de la Veneţia, structură din cadrul Consiliului Europei) în vederea exprimării unei opinii înaintea votului final.
În acelaşi timp, eurodeputata ungară Andrea Bocskor, originară din regiunea Transcarpatia din Ucraina, a trimis o scrisoare pentru a-l informa pe preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, în care susţine că legea respectivă încalcă drepturile minorităţilor. Ea cere Bruxelles-ului să monitorizeze procesul legislativ şi să determine Ucraina să respecte drepturile fundamentale ale omului şi să se consulte cu organizaţiile minorităţilor etnice şi cu instituţiile internaţionale cu privire la noile legi ce afectează minorităţile.
Proiectul de lege privind limba ucraineană menţine cotele în audiovizual: emisiunile în alte limbi decât ucraineana nu pot depăşi un anumit procentaj din transmisiunile în direct (10-20%), precum şi articolul 7 din noua lege a educaţiei, care limitează dreptul la studii în limba maternă, împotriva căruia au protestat românii din Ucraina, dar şi state ca Ungaria, România, Bulgaria etc.
Parlamentul de la Kiev a adoptat anul trecut controversata lege ucraineană a educaţiei, care a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform acestei legi, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare
Bolton cere Rusiei “să iasă” din Crimeea
Consilierul american pe probleme de securitate națională John Bolton a declarat sâmbătă la Tbilisi că Rusia trebuie să iasă (“get out”) din Crimeea și din estul Ucrainei și să nu se mai amestece în alegerile americane.
Bolton a spus că Washingtonul ar putea să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei. El a cerut Moscovei să nu mai foloseasca arme chimice în Siria și să nu mai organizeze tentative de asasinare a exilaților ruși care trăiesc în Occident.
La Moscova, Bolton purtase convorbiri cu Vladimir Putin despre o posibilă vizită a acestuia la Washington în 2019.