Ucraina acuză Rusia că vinde vecinilor săi cărbune furat din Donbas
Ucraina are o suspiciune justificată că Rusia vinde cărbune ucrainean furat din Donbas unor țări precum Turcia și Polonia, a declarat ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Pavel Klimkin.
„Avem informații că există manipulări din partea rusă cu cărbunele din teritoriile ocupate”, a spus ministrul de externe.
Potrivit lui Klimkin, rușii amestecă cărbunele ucrainean cu cel rusesc, astfel încât să fie imposibilă „detectarea chimică” a bunului furat.
„Și apoi carbunele merge în Turcia. Acum se află în curs de desfășurare o anchetă și, apropo, acest tip de cărbune, avem suspiciuni justificate, merge și în Polonia”, a spus Klimkin, adăugând că a discutat această problemă cu omologul său polonez.
El a adăugat că această combinație nu este ușor de detectat „deoarece amestecul este unul complex”.
Opt țări europene denunţă la ONU apropiatele alegeri ilegitime din estul Ucrainei
Opt state europene au denunţat marţi la ONU intenţia de organizare, la 11 noiembrie, a unor scrutine 'ilegitime' în estul Ucrainei pentru alegerea liderilor celor două 'republici' autoproclamate Doneţk şi Lugansk.
Pe 11 noiembrie, separatiștii pro-ruși care controlează o serie de teritorii in estul Ucrainei, intenționează să organizeze alegeri pentru șefii autoproclamatelor „republici populare” din Donețk și Lugansk, precum și alegerile pentru „parlamentele locale”.
''Dacă au loc, aceste 'alegeri' ilegitime ar contraveni acordurilor de la Minsk şi ar încălca legea ucraineană'', au subliniat într-o declaraţie Marea Britanie, Franţa, Olanda, Polonia şi Suedia, membre europene ale Consiliului de Securitate al ONU.
Declaraţia a fost semnată, de asemenea, de Italia, fostă membră în 2017, şi de Belgia şi Germania, noi membre ale Consiliului de Securitate începând din ianuarie 2019.
''Le cerem separatiştilor să renunţe la planurile lor pentru aceste 'alegeri' şi facem apel la Rusia să îşi folosească influenţa considerabilă pentru a împiedica organizarea acestor 'alegeri' '', se menţionează în documentul citat.
Reprezentantul Suediei, Olof Skoog, a declarat că acțiunile Rusiei în estul Ucrainei reprezintă o încercare de a redesena frontierele în Europa. El a cerut Rusiei să își folosească influența pentru a împiedica desfășurarea alegerilor.
Reprezentantul american, Jonathan Cohen a promis că sancțiunile SUA împotriva Rusiei nu vor fi ridicate până când integritatea teritorială a Ucrainei nu va fi restabilită în granitele din 2013.
Înainte de sedinta, Rusia a propus să se ofere invitatei sale Elena Kravcenko, șefa ”Comisiei Electorale Centrale din LNR” să participe la dezbatere. Consiliului de Securitate al ONU a respins inițiativa.
Rusia solicitase ca în reuniunea de luni seară a Consiliului de Securitate al ONU să aibă intervenţii reprezentanţii separatişti din Doneţk şi Lugansk, Moscova argumentând, prin vocea ambasadorului Vasili Nebenzia, că cele două republici sunt 'semnatare ale acordurilor de la Minsk'.
Cererea a fost respinsă cu şapte voturi contra (Marea Britanie, Franţa, Olanda, Polonia, Suedia, SUA şi Peru), un vot pentru (Rusia) şi şapte abţineri.
CEDO: Chiar dacă Rusia părăsește Consiliul Europei, va fi obligată să respecte sentințele privind Crimeea și Donbas
Chiar dacă Rusia își pune în aplicare amenințările și se retrage din Consiliul Europei, deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în procesele intentate privind Crimeea și Donbas vor rămâne obligatorii, a declarat judecătorul CEDO din partea Ucrainei, Anna Iudkovskaya, într-un interviu.
Ea a menționat că normele privind deciziile judecătorești sunt menționate în mod expres în Convenția Europeană a Drepturilor Omului”.
Rusia are dreptul să denunțe Convenția Europeană a Drepturilor Omului și să se retragă din instanță, anunțând acest lucru cu 6 luni înainte de denunțare, a subliniat judecătoarea. „Dar chiar și acest pas nu scutește statul de îndeplinirea deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la toate încălcările care au avut loc înainte ca statul să denunțe convenția și să părăsească Consiliul Europei”, a explicat Iudkovskaya.
„În termen de șase luni de la momentul notificării oficiale a retragerii Rusiei din Consiliul Europei, victimele pot depune plângeri împotriva Rusiei, iar aceste plângeri vor fi examinate de instanță și Rusia va fi obligată să respecte sentințele”, – a mai spus judecătoarea CEDO.
Anterior, Moscova a anunțat de câteva ori că se gândește oficial la posibilitatea de a părăsi Consiliul Europei și că o decizie în acest sens va fi luată în următoarele luni.
În prezent, la CEDO sunt examinate 4 plângeri interstatale din partea Ucrainei împotriva Rusiei privind situația din Crimeea si Donbas.
Planurile Rusiei în caz de aderare a Ucrainei la NATO
Rusia va construi o 'centură defensivă' lângă Soci, dacă Georgia şi Ucraina vor adera la NATO
Rusia va trebui să construiască o 'centură defensivă' în apropiere de Soci în cazul aderării Ucrainei şi Georgiei la NATO, proiect ce va necesita resurse uriaşe din partea Moscovei, a declarat Andrei Kelin, şeful Departamentului pentru cooperare europeană din cadrul Ministerului de Externe rus, recunoscând că eventuala alăturare a celor două foste republici sovietice la Alianţa Nord-Atlantică va deveni o problemă militară şi economică colosală pentru Rusia.
'Va trebui să construim o centură defensivă în apropiere de Soci (litoralul rusesc al Mării Negre), va fi necesar să cheltuim resurse enorme pentru a preveni posibilele acţiuni ale unui potenţial adversar, dar aceasta este inevitabil', a afirmat Kelin în cadrul unei dezbateri pe tema 'Viitorul NATO şi interesele Rusiei', organizată pe platforma Clubului de discuţii Valdai.
Referitor la Ucraina, diplomatul rus a spus că 'frontiera comună (ruso-ucraineană) se întinde pe o lungime colosală, nu este echipată deloc, înseamnă că va trebui să construim acolo structuri defensive'.
În acelaşi timp, Andrei Kelin a apreciat că este încă prematur să se vorbească de o aderare a Ucrainei şi Georgiei la blocul nord-atlantic.
'Dar dacă partenerii occidentali vor merge pe calea escaladării în continuare a confruntării, atunci va trebui să ne pregătim în mod serios pentru această' situaţie, a menţionat oficialitatea diplomatică rusă.
Atât Ucraina, cât şi Georgia îşi exprimă constant dorinţa de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, iar, în 2008, celor două foste republici sovietice li s-a promis că 'vor deveni membre' ale Organizaţiei, dar fără niciun termen precis. După 2014 - când Rusia a anexat Crimeea şi a început să acorde sprijin rebelilor separatişti din estul ucrainean prorus - Ucraina a declarat că alăturarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord reprezintă unul dintre obiectivele sale strategice şi efectuează periodic exerciţii împreună cu ţări membre NATO, conform presei.