CSM desființează candidaturile Gabrielei Scutea și Giorgianei Hosu

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat vineri hotărârile Secției de procurori care au avizat negativ numirea la șefia Parchetului General și a Parchetului Antimafia a procurorilor Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu.

Propunerile ministrului Cătălin Predoiu, cu avizele negative pentru cei doi procurori și cu avizul pozitiv pentru numirea procurorului Crin Bologa la șefia DNA, au fost trimise președintelui Klaus Iohannis.

În ceea ce o privește pe Gabriela Scutea, procurorul propus de ministrul Cătălin Predoiu pentru funcția de procuror general, colegii săi procurori din CSM spun că „nu deține capacitate de sinteză și nici capacitate de punere în practică a obiectivelor ce par, astfel, asumate doar declarativ în cuprinsul proiectului scris” și că răspunde „aluziv, ambiguu, ezitant și bazat pe retorică excesivă”. La emiterea avizului negativ, concluzia procurorilor din CSM a fost că „nu îndeplinește exigențele necesare din perspectiva numirii în funcția de procuror general”.

Din analiza proiectului, coroborată cu răspunsurile la întrebările care i-au fost adresate la interviu, Secția de procurori a CSM a concluzionat că Gabriela Scutea „nu a identificat problemele concrete cu care se confruntă Ministerul Public”, „nu a dat răspunsuri susținute de o argumentare concisă și coerentă, ceea ce denotă o lipsă de viziune cu privire la modalitatea de rezolvare a dificultăților întâmpinate de parchete” și a transmis mesaje diluate, lipsite de consistentă, „dovedind o lipsă de viziune de ansamblu asupra aspectelor puse în discuție”.

Alte reproșuri aduse Gabrielei Scutea:

Gestionarea resurselor umane

• În problematicile gestionării resurselor umane și a eficientizării activității a prezentat soluții generice, fără a proba capacitatea de a rezolva problemele ivite;
• Lipsa unei strategii etapizate în domeniul resurselor umane din Ministerul Public;
• Nu a oferit soluții privind stabilizarea personalului;
• Nu a fost în măsură să indice soluții concrete pentru remedierea vulnerabilităților de personal de la Parchetul Tribunalului Brăila.

Viziunea asupra sistemului

• A răspuns evaziv fiind solicitată să facă aprecieri asupra eficienței sistemului judiciar românesc;
• Necunoașterea realității parchetelor de pe lângă judecătorii;
• Răspunsuri generale asupra unor domenii pe care le consideră prioritare, cum sunt cele privind investigarea infracțiunilor de spălare a banilor, evaziune fiscală și contrabandă;
• Concentrare a atenției pe cauze de o complexitate mică sau cel mult medie, în detrimentul celor complexe și care produc emoție publică, precum traficul de persoane, infracțiuni având ca victime minori, lipsire de libertate sau infracțiuni de mare violență;
• Nu are o viziune clară cu privire la reformarea și impulsionarea secțiilor din Parchetul General;
• Nu are o strategie privind serviciile tehnice din PÎCCJ, DNA și DIICOT;
• Nu are o viziune pentru eficientizarea combaterii evaziunii fiscale;
• Nu are o soluție privind problematica accesului procurorilor la bazele de date ale ANAF, element important în verificarea și soluționarea cu celeritate a cauzelor;
• Nu cunoaște competențele Parchetului European, esențial în contextul colaborării strânse pe care EPPO o va dezvolta cu autoritățile naționale;
• Nu a dovedit capacitate de analiză retrospectivă cu privire la încheierea protocolului de colaborare între Parchetul General și SRI;
• Vede funcția de manager ca pe un scut, contrar esenței funcției care implică responsabilizare individuală și colectivă;
• Mod necorespunzător de înțelegere a controlului ierarhic în Ministerul Public;
• Nu cunoaște recomandările MCV privind numirile procurorilor de rang înalt (care să fie făcute de Secția de procurori a CSM, cu avizul ministrului justiției).

Despre Giorgiana Hosu, colegii săi procurori din CSM spun că „nu a relevat capacitatea de a oferi soluții concrete pentru gestionarea problemelor specifice ce decurg din exercitarea funcției manageriale”. Mai mult, candidata nu are „capacitate de argumentare” și a dovedit că prezentarea obiectivelor din proiect „nu rezultă dintr-o analiză aprofundată a problemelor și nevoilor Direcției ci doar dintr-o enumerare a unor idei general valabile”, spun procurorii CSM.

Reproșurile pe care procurorii din CSM i le-au adus procurorului Giorgiana Hosu, propusă de ministrul Cătălin Predoiu pentru conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT):

Relația cu echipa din subordine

• Deși și-a propus prin proiect crearea unei echipe manageriale unite și viabile, „scopul pare pur declarativ și neasumat real, față de împrejurarea că nu a manifestat interes față de cunoașterea proiectului de management al persoanei propuse de ministrul justiției pentru funcția de procuror-șef adjunct, neputând să indice obiective convergente cu ale sale”;
• Raportarea la eventualele critici aduse de un procuror cu funcție de conducere subordonaților săi - Atitudinea sa „denotă interesul mai degrabă către prezervarea relațiilor ierarhice, decât către consolidarea încrederii colectivului și coeziunea acestuia în jurul managerului”.

Comunicarea în cazul Țăndărei

• Întrebată cu privire la comunicarea publică în cazul Țăndărei, Hosu a apreciat ca nefiind oportună o reacție promptă, în sensul emiterii de comunicate instituționale, în vederea unei corecte și rapide informări a opiniei publice cu privire la activitatea de urmărire penală și pentru oferirea unor explicații necesare pentru a răspunde interesului opiniei publice;
• A justificat lipsa de reacție prin faptul că nu a avut loc o ședință internă de analiză a hotărârilor judecătorești;
• A insistat prin a vorbi despre timpul în care cauza s-a aflat pe rolul instanțelor judecătorești și că, pentru aceasta, s-ar impune modificări legislative referitoare la scurtarea termenelor succesive acordate în faza judecății, ceea ce denotă incapacitate de asumare a responsabilității și o inabilitate în a sesiza situațiile care pot vulnerabiliza instituția.

Comunicarea în cazul Caracal

• A admis că, dată fiind emoția publică creată, ar fi trebuit să gestioneze altfel partea de comunicare. Nu a indicat, însă, maniera concretă în care ar fi trebuit să se comunice, ceea ce „denotă o lipsă a capacității de autoanaliză retrospectivă, de învățare din experiențe trecute, superficialitate în asumarea nevoii de conturare a unei viziuni viitoare concrete de gestionare a unor situații de criză inerente în activitate;

Alte reproșuri:

• Nu a putut indica măsurile manageriale concrete pe care le va lua pentru menținerea gradului de integritate morală și profesională a procurorilor și personalului auxiliar;
• Necunoașterea realității infracționale pe anumite domenii, probată pe gestionarea cazurilor care privesc defrișările ilegale. „A menționat în proiectul de management defrișările ilegale ca fiind o nouă formă de infracționalitate organizată, deși această formă a infracționalității organizate există de multă vreme, aspect care rezultă din chiar înscrisurile depuse de candidată (...) Prin urmare, ceea ce candidata trebuia să indice drept vulnerabilitate este lipsa de rezultate notabile, iar nu domeniul infracțional în sine”.
• Lipsă de preocupare pentru o recrutare riguroasă a procurorilor;
• Nu a oferit soluții concrete pentru situațiile de aplicare neunitară sau eronată a unode dispoziții legale;
• Nu a făcut nicio referire la modul în care manageriază activitatea celor 209 de polițișt detașați la DIICOT;
• A făcut propuneri de extindere a competenței materiale fără să ofere argumente convingătoare pentru preluarea cauzelor de evaziune fiscală cu un prejudiciu mai mare de 20 de milioane de lei;
• Nu este conectată la realitățile instituționale europene, concluzie ce se poate extrage din răspunsul acesteia referitor la operaționalizarea Parchetului European;

Deși a ocupat funcții de conducee în DIICOT încă din 2007, cu delegare și ca procuror șef adjunct din 2018 până în prezent, „nu a indentificat în concret ce măsuri trebuie luate pentru remedierea deficiențelor, pentru a se putea contura astfel o viziune integrată și adaptată la realitățile și nevoile instituționale, nu a demonstrat capacitate de asumare a responsabilității, de gestionare corespunzătoare a situațiilor de criză, inclusiv pe planul comunicării”, este concluzia procurorilor care au dat, în consecință, aviz negativ propunerii de numire a Giorgianei Hosu în funcția de procuror-șef al DIICOT.