Linkuri accesibilitate

„Discriminații” din CSM cu 8.000 de euro pe lună. Procesul pentru majorarea salariilor cu 25%


Victor Alistar, membru în CSM din partea societății civile a renunțat la judecată, dar nu și la dreptul pretins. (Foto: Victor Alistar la o dezbatere în Parlament în aprilie 2019)

În septembrie 2020, 13 din cei 14 membri aleși ai Consiliului Superior al magistraturii (CSM) și-au dat în judecată propria instituție pentru majorarea indemnizațiilor cu 25% pe motiv de discriminare. Dacă soluția rămâne definitivă, cei 13 vor primi jumătate de milion de lei fiecare.

Un apel în acest caz are următorul termen joia viitoare, pe 26 mai, la Curtea de Apel Pitești.

În urmă cu șase ani, guvernul a majorat cu 25% salariile consilierilor de probațiune, adică cei care se ocupă de reintegrarea socială a condamnaților din România.

Trei ani mai târziu, cei 13 membri nemulțumiți din CSM au ajuns la concluzia că, începând cu 2017, au fost discriminați.

Din moment ce salariile consilierilor de probațiune au crescut cu o pătrime și fac parte din familia ocupațională „justiție”, aceasta ar însemna că și salariile celor din CSM, care fac parte din aceeași familie ocupațională, trebuie să crească cu 25%.

  • În 2017, un consilier de probațiune câștiga aproximativ 3.000 de lei pe lună;
  • În 2017, un membru CSM câștiga 26.000 de lei pe lună;

În ciuda diferenței de 23.000 dintre valorile celor două salarizări, judecătorii Simona Marcu, Mihai-Andrei Bălan, Gabriela Baltag, Bogdan Mateescu, Lia Savonea, Evelina Oprina, Nicoleta Țînț, Mariana Ghena și procurorii Cristian Mihai Ban, Codruț Olaru, Florin Deac, Nicolae Andrei Solomon și Tatiana Toader au dat în judecată CSM și au cerut majorarea indemnizațiilor cu 25% începând cu ianuarie 2017 până în prezent, indemnizația urmând să fie majorată și pe viitor.

Lia Savonea și Simona Marcu, două dintre membrele CSM care se judecă cu angajatorul
Lia Savonea și Simona Marcu, două dintre membrele CSM care se judecă cu angajatorul

Inițial, acestora li s-au adăugat cei doi reprezentanți ai societății civile: Victor Alistar și Romeu Chelariu.

Singura care nu a fost de acord cu acest proces colectiv a fost judecătoarea Andrea Annamaria Chiș.

Procesul de la Vâlcea

Tribunalul Vâlcea, a stabilit, pe 2 martie 2021, într-un singur termen de judecată, că cei 13 din CSM au dreptate parțial.

În cererea de chemare în judecată, membrii CSM cer salariile majorate cu o pătrime începând cu ianuarie 2017, la care să se adauge dobânda legală și rata anuală a inflației.

„Întrucât personalul de probațiune din cadrul Ministerului Justiție face parte din aceeași categorie profesională/familie ocupațională cu judecătorii și magistrații asistenți, considerăm că, în baza Deciziei Curții Constituționale nr. 794/2016 și a prevederilor art. 3Al alin. 1 din O.U.G. nr. 57/2015, s-a concluzionat că salariile judecătorilor trebuie calculate prin raportare la valoarea de referință sectorială maximă din cadrul categoriei profesionale/familiei ocupaționale a Justiției, adică 605,225 lei (484,18 lei, majorat cu 25%)”, se arată în motivarea tribunalului citată de portalul de rolii.ro.

Argumente aruncate la coș

Juristul Consiliului a cerut instanței să respingă cererea celor 13 pe motiv că aceasta s-a prescris și că „modalitate de aplicare a creșterii de 25% propusă de reclamantă este eronată și pierde din vedere faptul că această creștere a vizat, în mod expres si exclusiv, cuantumul brut al salariului de bază pentru consilierii de probațiune, iar nu o valoare de referință sectorială aplicabilă în familia ocupatională „Justiție".

Instanța nu a ținut cont de aceste argumente și un judecător din Vâlcea a dat dreptate membrilor CSM, cu o obiecție. Nu poate dispune plata majorată a salariilor din ianuarie 2017 de la începutul mandatului, ci începând din 14 septembrie 2017 până azi, termenul limită de 3 ani fiind perioada în care puteau să acționeze în judecată cei din CSM.

Nemulțumiți de soluție, cei 13 au făcut apel la Curtea de Apel Pitești care are următorul termen stabilit pe 26 mai.

Jumătate de milion de lei pentru fiecare

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), inflația în ultimii șase ani a variat între 1,3 și 5,1% pe an.

După calculele Europei Libere, la cei 370.000 de lei pe care ar trebui să îi primească fiecare dintre cei 13 membri ai CSM, se adaugă dobânda legală penalizatoare de 104.000 de lei și indexarea cu inflația.

În total, aproape 500.000 de lei pentru fiecare.

13 din cei 14 membri aleși ai CSM se judecă cu propria instituție pentru un spor de 25% al indemnizației pe motiv că sunt discriminați la salarizare. Foto: ședință CSM din 11 februarie 2020
13 din cei 14 membri aleși ai CSM se judecă cu propria instituție pentru un spor de 25% al indemnizației pe motiv că sunt discriminați la salarizare. Foto: ședință CSM din 11 februarie 2020

Pe 29 septembrie 2020, cei doi reprezentanți ai societății civile în CSM Victor Alistar și Romeu Chelariu au formulat cerere de renunţare la judecată.

„Reclamanţii au precizat că nu renunţă la dreptul pretins, ci doar la judecarea cauzei, datorită distanţei faţă de localităţile de domiciliu şi dificultatea de a fi prezenţi la termenele de judecată”, se mai arată în motivarea tribunalului.

Reclamanții din acest proces mai au șase luni din mandatul de membri ai CSM, mai puțin Mariana Ghena care s-a pensionat deja.

Cei mai fericiți bugetari

Europa Liberă a arătat, anul trecut, că 11 din cei 14 membri ai CSM, magistrați de meserie, și-au dat în judecată instituția și cer „recunoașterea și plata drepturilor salariale cu includerea unui spor la salariul de bază de 25%, corespunzător nivelului maxim de secretizare (SSID) pe care îl dețin”.

După ce dosarul a fost plimbat pe la mai multe instanțe, Tribunalul Dâmbovița le-a respins cererea cu posibilitatea de a depune apel.

Veniturile membrilor CSM nu se rezumă la indemnizația netă de 320.000 de lei pe an.

Acesteia i se adaugă diurna de detașare în valoare de 134.000 de lei pe an și alocația pentru locuință de 35.000 de lei pe an. În total, 490.000 de lei pe an, adică 8.000 de euro pe lună.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG