Cum a ajuns România oaia neagră a Europei pe harta traficului de persoane

Pentru al doilea an la rând, România rămâne un punct nevralgic al Europei – principală sursă de export de persoane traficate în scopuri sexuale sau pentru a fi exploatate la muncă, arată raportul privind traficul de persoane în 2020, al Departamentului de Stat al SUA.

În întreaga Europă, mai sunt doar câteva state în situația României. Din Uniunea Europeană, doar Irlanda stă alături de România în această categorie de state aflate pe lista de supraveghere a Departamentului de Stat american, iar din afara UE, se mai află pe listă doar Bosnia-Herțegovina, Armenia și Azerbaidjan. În rest, în această categorie de state se mai află doar țări din Africa și câteva din Asia și America de Sud.

Este vorba despre țări care fac eforturi să combată traficul de persoane, dar numărul victimelor este semnificativ sau în creștere, iar eforturile statului sunt prea mici – prea puține anchete și condamnări în rândul traficanților de persoane, o asistență prea slabă pentru victime.

„Experții raportează o creștere a cazurilor de românce recrutate pentru căsătorii false în Europa de Vest; după ce se mărită, traficanții le forțează să se prostitueze sau să muncească”, arată raportul Departamentului de Stat, care mai avertizează că aproape jumătate din victimele traficanților de persoane sunt minori, provenind inclusiv din orfelinate sau centre de plasament.

„Guvernul României nu îndeplinește standardele minime pentru eliminarea traficului, dar face eforturi semnificative”, mai arată raportul. Printre aceste eforturi se numără găsirea mai multor victime ale traficului, participarea în de două ori mai multe anchete internaționale față de anul precedent și lansarea unor campanii de avertizare împotriva traficului de persoane.

Totuși, arată raportul, „Guvernul nu a demonstrat eforturi crescute, în comparație cu perioada precedentă de raportare. Autoritățile au investigat, inculpat și condamnat mai puțini traficanți. Acuzațiile de complicitate la trafic de persoane au rămas nepedepsite, mai ales în cazul unor oficiali care exploatau minori aflați în grija unor orfelinate sau centre de plasament”.

Raportul mai acuză guvernul român că nu face destul pentru a urmări indicatori de trafic de persoane în rândul comunităților vulnerabile, că serviciile pentru copiii care sunt traficați rămân inadecvate, iar finanțarea pentru asistența și serviciile de protecție a victimelor nu este suficientă.

„România rămâne o sursă primară de victime ale traficului în scopuri sexuale și de muncă în Europa. Traficanții trimit la muncă bărbați, femei și copii, în agricultură, construcții, hoteluri, confecții și servicii casnice, precum și la furat sau cerșit, în România sau în alte țări europene”, arată raportul. Același lucru se întâmplă cu victimele traficate pentru sex.

Raportul SUA acoperă însă anul 2019, iar guvernul liberal a reacționat vineri, după publicarea acestuia, acuzând fosta guvernare PSD pentru ineficiența statului român în reducerea victimelor traficate pentru sex sau muncă.

Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a spus că „traficul de persoane și crima organizată au ajuns la un nivel intolerabil în țara noastră” și că „anul trecut, traficul de persoane s-a intensificat”, acest lucru datorându-se „unei impunități pe care crima organziată a simțit-o”. Predoiu i-a nominalizat pe fostul ministru de Interne al PSD, Carmen Dan, pe fostul ministru PSD al Justiției Florin Iordache, dar și pe fostul lider PSD Liviu Dragnea, ca fiind vinovați că „nu au luat măsuri la timp, au distrus legislația, au paralizat acțiunea parchetelor, au descurajat poliția, au transmis un mesaj interlopilor că își pot face de cap”.

Ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, a arătat și el că „sub fostul guvern, eforturile au fost reduse”, dar că are încredere în eforturile actualului guvern liberal că va face eforturi pentru eradicarea traficului de persoane.

„Bandele au traficat cu nerușinare oameni, știind că probabil vor scăpa nepedepsiți, așa cum s-a întâmplat în trecut. Astăzi ne angajăm într-un nou program de toleranță zero pentru traficul de persoane. SUA se angajează să ajute autoritățile. Dacă ești traficant de persoane, te vom găsi, te vom aresta și te vom pune sub acuzare! Nu va exista refugiu pentru traficanți. Nu te vei putea ascunde, s-a terminat!”, a spus diplomatul american, vineri, la București, el cerând și Parlamentului să modifice legislația, pentru ca traficanții de persoane să poată fi prinși mai ușor.

Eforturile judiciare împotriva traficanților au scăzut

Raportul Departamentului de Stat arată că numărul anchetelor DIICOT pentru trafic de persoane este în scădere (532 de dosare în 2019, față de 695 în 2018), la fel cele ale celorlalte parchete. Instanțele condamnă tot mai puțini traficanți de persoane – 120 în 2019, de la 222 în 2017.

Raportul SUA menționează scandalosul eșec din dosarul Țăndărei, unde 25 de persoane acuzate de trafic de persoane au fost achitate, pentru că au fost judecate pe o lege care le era mai favorabilă, iar infracțiunile se prescriau mai rapid. Rețeaua de traficanți fusese prinsă de polițiștii români și britanici într-o anchetă din 2009-2010, fiind acuzată că a recrutat sute de copii romi din sudul României, pe care îi trimitea la cerșit și furat în Marea Britanie.

Raportul mai arată că deseori procurorii îi pun sub acuzare pe suspecții de trafic de persoane pentru infracțiuni mai mărunte, precum proxenetism.

De asemenea, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO) din Poliție nu are suficient personal, ca urmare a măsurilor luate de guvernul PSD, de a permite pensionarea anticipată a polițiștilor, ceea ce a dus la o reducere cu 30% a personalului.

Alte neajunsuri judiciare în domeniu sunt numărul infim (opt) de anchetatori financiari, lipsa de pregătire a anchetatorilor și a judecătorilor în problematica traficului de persoane.

Numărul victimelor crește, protecția statului nu

Guvernul nu face destule eforturi pentru a proteja victimele traficului de persoane, mai arată raportul. Au fost aproape 700 de victime ale traficanților de persoane identificate în 2019 (518, pentru sex, 138 pentru muncă, cerșetorie sau furt, și 42 de persoane care au fost supuse unor tentative de trafic). Dintre ele, 327 au fost minori.

Dintre aceste victime, doar 49% au primit sprijin din partea instituțiilor de stat sau a ONG-urilor.

Raportul arată că o mare problemă în România este că nu există finanțare guvernamentală pentru ONG-urile care se ocupă cu asistența și protecția victimelor traficului de ființe umane, deși statul se bazează pe aceste ONG-uri pentru a oferi cazare și ajutor victimelor. Deși legea asigură consiliere psihologică și îngrijire medicală victimelor traficului de persoane, statul nu asigură bani pentru așa ceva, iar ONG-urile plătesc singure aceste servicii, pentru victime.

Țările unde românii sunt traficați pentru sex sau muncă

• Austria
• Belgia
• Croația (femei trimise la muncă agricolă)
• Cipru
• Cehia (pentru sex sau muncă)
• Finlanda (se declară îngrijorată de traficul de ființe umane pentru sex, din România și Moldova.
• Franța (femei pentru sex și copii la cerșit)
• Germania (13% din cei anchetați pentru trafic de persoane sunt români. În 2019, au fost arestați 4 români pentru trafic de copii în scopuri sexuale). Au fost identificate 63 de românce traficate pentru sex, cele mai multe de etnie romă.
• Grecia (copii romi trimiși la cerșit, furat, vândut mărunțișuri pe stradă).
• Italia (4% din victimele traficului de ființe umane sunt români).
• Kosovo (femei pentru sex)
• Olanda (românii sunt în topul victimelor traficului de persoane)
• Macedonia de Nord (exploatare sexuală)
• Norvegia (românii sunt în top, mai ales la femei exploatate sexual)
• Polonia (exploatare sexuală)
• Portugalia (7 români au fost arestați în 2019, pentru că traficau pentru prostituție 10 românce. Majoritatea traficanților pentru muncă sunt români, dar aduc cetățeni moldoveni la muncă în agricultură)
• Slovenia (trafic pentru muncă)
• Spania (44 de traficanți de ființe umane condamnați în 2019, din care 19 erau români. Românii sunt traficați pentru muncă, de multe ori chiar de familiile lor. De asemenea, românii sunt des victime ale traficului pentru exploatare sexuală)
• Suedia (în special romi trimiși la cerșit)
• Elveția (românii sunt în topul victimelor traficului de persoane)
• Marea Britanie (românii în top, dar autoritățile colaborează bine cu polițiștii români, având 11 investigații comune în 2019).

Recomandările SUA pentru combaterea traficului de persoane din România

• anchetarea cazurilor de trafic de persoane pentru aceste infracțiuni (nu altele mai pușin grave) și aplicarea unor pedepse semnificative, „inclusiv oficialilor complici”.
• identificarea proactivă a potențialelor victime, în rândul comunităților vulnerabile – migranți, solicitanți de azil, prostituate, în orfelinate.
• creșterea resurselor și calității serviciilor pentru ajutorul victimelor minore.
• modificarea legislației pentru a permite sprijinul financiar al ONG-urilor care se ocupă cu ajutarea victimelor traficului de persoane.
• creșterea numărului de polițiști specializați, precum și creșterea programelor de formare pentru ei și pentru magistrați.
• eliminarea din mediul online a numelor victimelor care depun mărturie în cazurile de trafic de persoane.