Actualizare ora 08:40, marți, 12 martie 2024
La închiderea Bursei din Toronto, luni 11 ianuarie, acțiunile Companiei Gabriel Resources au ajuns la cotația de 0,02 dolari / acțiune. Înainte de publicarea decizia Curții de arbitraj de la Washington din 8 martie, o acțiune valora 0,87 dolari. Asta înseamnă o scădere de peste 97% din valoarea acțiunilor
Compania Gabriel Resources a anunțat Bursa din Toronto, într-un comunicat, că mai are în conturi 2 milioane de dolari.
Decizia Curții de arbitraj care dă câștig de cauză României obligă compania Gabriel Resources să ramburseze României o parte din cheltuielile de judecată. Este vorba despre o sumă care depășește 10 milioane de dolari.
Actualizare 20.25, luni, 11 martie 2024
Scăderea acțiunilor Gabriel Resources a ajuns la 96,5%. La această oră, valoarea unei acțiuni este de 0,03 dolari.
Actualizare ora 17:30
Tranzacționarea acțiunilor companiei Gabriel Resources de la Bursa din Toronto a fost reluată luni, la ora 17:30 (ora României), cu o oră întârziere față de programul obișnuit.
Prețul de deschidere a unei acțiuni a fost de 0,045 de dolari canadieni, în condițiile în care, joi, 7 martie, înainte de verdictul în procesul de la Tribunalul de Arbitraj de la Washington, o acțiune valora 0,87 de dolari.
Scăderea este de circa 94%. În cifre, asta înseamnă că, de la o capitalizare de piață de aproximativ 900 de milioane de dolari canadieni – cât era pe 7 martie – acțiunile companiei mai valorau luni, la deschiderea bursei, aproximativ 50 de milioane.
Articol inițial
România a câștigat, în cele din urmă, procesul pe care propriul său guvern se aștepta să îl piardă.
Statul român a scăpat astfel de plata unor despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari, cerute de compania canadiană Gabriel Resources pentru că nu a fost lăsată să exploateze aurul din zona protejată Roșia Montana din România.
Compania Gabriel Resources este listată la Bursa din Toronto și, potrivit fișei financiare, nu a generat venituri în ultimul an fiscal.
La bursă, însă, prețul acțiunilor nu ține întotdeauna cont de rentabilitatea economică, ci și de factori precum zvonurile.
„Buy the rumour, sell the news” (cumpără în baza zvonurilor, vinde în baza știrilor) este, de altfel, un principiu după care se ghidează mulți investitori la bursă.
„Buy the rumour” a fost principiul care a provocat creșteri spectaculoase, mai ales în ultimele 90 de zile, și în privința Gabriel Resources.
Pe 1 decembrie 2023, prețul unei acțiuni la compania canadiană era de 0,37 de dolari. Pe 8 martie, în ziua în care România a câștigat procesul la Tribunalul de Arbitraj de la Washington, prețul unei acțiuni ajunsese la 0,87 de dolari.
Cea mai importantă creștere a început pe 1 februarie, când prețul unei acțiuni era de 0,51 de dolari. Activul avea să mai crească cu 0,36 de dolari pe acțiune de la acel moment și până la închiderea pieței de pe 7 martie.
De menționat că, pe 8 martie, bursa canadiană a oprit tranzacționarea acțiunilor Gabriel Resources invocând volatilitatea ridicată. Acțiunile nu au putut fi tranzacționate nici luni, începând cu ora 16.30 (ora României), când s-a deschis bursa.
Într-un comunicat al Organizație canadiene de reglementare a investițiilor, reluarea tranzacțiilor urma să se reia luni, la ora 17.30 (ora României).
Gabriel Resources mai are în conturi doar 2 milioane de dolari
Gabriel Resources a publicat luni, 11 martie, un comunicat de presă la Bursa din Toronto în care cataloghează decizia Tribunalul ca fiind „profund viciată”.
„Această decizie ignoră în mod flagrant sau interpretează greșit în mod intenționat vastul corp de dovezi prezentate pentru a demonstra că decizia României de a refuza autorizațiile necesare a fost motivată politic și fără nicio bază de reglementare obiectivă”.
Compania susține că mai are, în prezent, fonduri de 2 milioane de dolari, bani pe care se așteaptă să îi cheltuie până în mai 2024. Reprezentanții Gabriel Resources spun că vor analiza dacă și de unde pot aduna fonduri suplimentare.
„Există un risc semnificativ ca o finanțare suplimentară suficientă să nu fie disponibilă pentru Companie în condiții acceptabile sau să nu fie deloc disponibilă. Eșecul de a strânge fonduri la nevoie și atunci când este necesar ar avea un impact negativ asupra situației financiare a Companiei și asupra capacității acesteia de a-și continua activitatea”, a încheiat compania.
Decizia Curții de arbitraj care dă câștig de cauză României obligă compania Gabriel Resources să ramburseze României o parte din cheltuielile de judecată. Este vorba despre o sumă care depășește 10 milioane de dolari.
Ce a determinat, în ultimele săptămâni, această creștere a acțiunilor Gabriel Resources și cine a avut de câștigat?
Europa Liberă a identificat trei momente importante în care prețul acțiunilor companiei Gabriel Resources a crescut cu mai mult decât media zilnică obișnuită.
1 februarie: declarația premierului Ciolacu
Primul salt important a fost pe 1-2 februarie, când acțiunile au crescut cu 13,33%, respectiv 11,77%.
O explicație ar putea fi evenimentele de la București.
Pe 1 februarie, în prima parte a zilei – înainte ca bursa de la Toronto să se fi deschis, premierul Marcel Ciolacu dădea de înțeles că România ar putea pierde procesul deschis de Gabriel Resources.
Avansa și o dată a sentinței – 10 februarie – în condițiile în care, oficial, Tribunalul de Arbitraj de la Washington nu lansase la acel moment o astfel de dată.
„În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces (n.r. Gabriel Resources). Întâi şi întâi să vedem, instanţa, ce sumă va hotărî. Oricum, vă promit că toate documentele, toate abuzurile, toate deciziile politice şi administrative luate ca România să piardă acest proces am să vi le pun la dispoziţie şi românii să ştie foarte clar cine a greşit în această speţă”, declara premierul Marcel Ciolacu în dimineața zilei de 1 februarie 2024.
Premierul vorbea, așadar, în lipsa unei sentințe, despre sume, vinovați, negocieri cu Gabriel Resources.
Declarația a avut efect în activitatea de la bursă, care avea să se deschidă la ora 09:30 ora din Toronto (Canada), adică 15:30, ora Bucureștiului.
La finalul zilei bursiere, cotația acțiunilor companiei crescuse cu 0,06 dolari, de la 0,51, la 0,57 de dolari. O apreciere de 13,33%.
Cine a cumpărat? Bursa de la Toronto nu publică numele cumpărătorilor finali, ci doar numele brokerilor prin intermediul cărora s-au făcut tranzacțiile.
Din fișa tranzacțiilor din acea zi, remarcăm cea mai importantă achiziție, cea a RBC Capital Markets (bancă canadiană de investiții), la jumătate de oră de la deschiderea bursei: 72.000 de acțiuni, cu prețul de 0,52 de dolari.
Alți brokeri care au intermediat tranzacții de peste 30.000 de acțiuni au fost Instinet Canada Limited, Virtu ITG Canada Corp, dar și un cumpărător anonim.
La o zi după declarația premierului Ciolacu, pe 2 februarie, acțiunile Gabriel Resources au continuat să crească.
Cei mai importanți cumpărători de pe 2 februarie au fost:
- Canaccord Genuity Corp
- Scotia Capital Inc.
- TD Securities
- CIBC Wirld Markets Inc.
- RBC Capital Markets.
Și în acea zi, sunt mai mulți cumpărători anonimi ai acțiunilor. Dintre ei, se remarcă doi, unul cu 18.000 de acțiuni, altul, cu 8.000 de acțiuni.
Tot, pe 2 februarie, compania Gabriel Resources a publicat un comunicat la Bursa din Toronto în care a infirmat practic ceea ce spusese, cu o zi înainte, în România, premierul Ciolacu.
12 februarie și 27 februarie
Între timp, la București, continuau să vină mesaje pesimiste cu privire la rezultatul litigiului pentru statul român în procesul cu Gabriel Resources.
Partidul Social Democrat (PSD) transmitea pe 5 februarie un comunicat în care preciza „că fostul premier Dacian Cioloș este principalul vinovat pentru situația critică în care se află România în litigiul cu firma care deține dreptul de exploatare minieră la Roșia Montană”.
În săptămâna imediat următoare, pe 12 februarie, a venit o altă zi excelentă pentru Gabriel Resources. Prețul unei acțiuni a crescut cu 12,28%. De exemplu, Canaccord Genuity Corp., o firmă canadiană de servicii financiare, a cumpărat 25 de mii de bucăți cu 0,66 de dolari.
Declarațiile pesimiste ale politicienilor români au continuat să vină.
„Avem de plătit vreo 6 miliarde de euro pentru ce a făcut Cioloș cu Roșia Montană”, spunea președintele PSD, premierul Marcel Ciolacu, pe 26 februarie, potrivit G4Media.
Tot atunci, și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, dădea de înțeles într-un interviu la Digi24 că statul ar putea permite Gabriel Resources să continue investiția de la Roșia Montana.
„Este un proces şi o sumă care îţi provoacă fiori”, spunea Boloș pe 26 februarie, seara.
Pe 27 februarie 2024, adică la o zi după declarațiile oficialilor guvernamentali de la București, acțiunile Gabriel Resources înregistrau cea mai mare creștere zilnică din ultimul an: 26,15%. Adică o apreciere de 0,17 dolari într-o singură zi.
În acea zi, spre deosebire de altele, patru dintre cele mai mari cinci tranzacții au fost efectuate de anonimi: trei dintre ei au cumpărat în primul minut de tranzacționare un total cumulat de 59.000 de acțiuni.
La începutul lunii martie, premierul Ciolacu vorbea de un referendum în care românii să voteze dacă sunt sau nu de acord cu exploatarea aurului din zona protejată.
Între timp, la bursă creșterile spectaculoase ale Gabriel Resources continuau zi de zi.
Potrivit statisticilor Bursei de la Toronto, consultate de Europa Liberă, din 26 de zile de tranzacționare, între 1 februarie și 7 martie 2024, acțiunile Gabriel Resources au înregistrat scăderi în doar opt zile. În alte patru au stagnat și în 16 au crescut.
Manipularea bursei?
După ce România a câștigat procesul cu Gabriel Resources, în ciuda declarațiilor pesimiste ale premierului Marcel Ciolacu și ale ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, întrebarea pusă de mulți a fost în ce măsură reacțiile oficialilor de la București au influențat prețul acțiunilor Gabriel Resources.
Partidul de opoziție Uniunea Salvați România (USR) a anunțat că a depus plângeri la Direcția Națională Anticorupție, precum și către autoritățile canadiene, pentru manipularea bursei.
Acuzații similare au venit și din partea altor politicieni de opoziție, precum Ludovic Orban, președintele Forței Dreptei.
Fostul premier Dacian Cioloș, cel în mandatul căruia România a cerut includerea sitului de la Roșia Montana în patrimoniul UNESCO, a depus și el o plângere penală, luni, la Parchetul General.
Premierul Marcel Ciolacu, în schimb, a negat acuzațiile. El a spus că avocații „au reușit să întoarcă un proces aproape pierdut”.
„Despre ce vorbim? Despre ce bursă? Ce? Eu joc la bursă? Poate dânșii joacă la bursă și știți bine că joacă la bursă. Problema este că s-au jucat cu banii României”, a spus Ciolacu, referindu-se la adversarii politici.
Analistul economic Stelian Muscalu spune pentru Europa Liberă că, în situații precum a fost litigiul dintre România și Gabriel Resources, „declarațiile unor oameni cu greutate în societate trebuie să fie extrem de atente”.
„Aici s-a câștigat o sumă enorm de mare de bani, pe care, în mod normal, nu o câștigi pe bursă, indiferent de situație, decât în scenariile în care apar astfel de declarații, pe care eu personal le consider iresponsabile. Și dacă aveai informația certă, domnule, vom pierde, aveai responsabilitatea din funcția pe care o ocupi, de ministru sau de premier, să taci din gură până în momentul în care aveam dată o soluție. După ce era dată soluția, chiar dacă ea era nefavorabilă României, puteai să ieși la atac cu milioane de declarații politice”, spune Muscalu.
Cătălin Chivu, realizator Feel the Markets – o emisiune economică transmisă pe YouTube și investitor la bursă – crede că declarațiile oficialilor români au influențat prețul acțiunilor.
„În Vest, politicienii nu prea fac declarații de astea tocmai pentru că știu ce se întâmplă. La noi au fost manipulări, să spunem, ale pieței de capital sesizate la vremea respectivă de ziariști. Au fost, de exemplu, în 2018, s-au întâmplat multe și, evident, ASF-ul n-a luat nicio măsură. Da, ASF-ul, care e instituție independentă, care pe veghează la respectarea regulilor pe piața de capital, teoretic. Practic nu e așa. Nu numai că n-au dat sancțiuni, nici măcar nu s-a sesizat”, a declarat Chivu.
