„Trebuie să privim moneda ca orice altă marfă. Ea se tranzacționează în funcție de piață. Există cerere, se vinde, nu există cerere, stai cu ea pe stoc”, spune Dan Chirleșan, conferențiar universitar doctor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, pentru Europa Liberă.
Numai că întărirea monedei rusești din ultima perioadă a fost una artificială, întreținută de stat. Principalul motor al creșterii rublei l-a reprezentat o serie de măsuri de control.
Însă, Rusia a început să relaxeze, marți, aceste măsuri privind controlarea capitalului, iar acest lucru s-a văzut imediat: rubla rusească a început să scadă, îndepărtându-se de maximele atinse în ultimele zile, comparabile cu cele de acum aproape cinci ani, față de euro.
Luni, rubla era cu 1,5% mai puternică față de dolar (63,59 unități pentru un dolar), fiind aproape de cel mai ridicat nivel de la începutul lunii februarie 2020 încoace (de 62,6250 de unități), nivel atins vineri.
Marți la prânz, Banca Centrală a Rusiei afișa un curs de schimb de 63,44 ruble pentru un dolar american și de 65,81 de ruble pentru un euro.
Profesorul Dan Chirleșan explică faptul că această întărire a rublei a fost doar „o reflexie a ceea ce s-a întâmplat pe plan intern”, unde au avut loc mai multe restrângeri economice:
„De exemplu, au obligat toți exportatorii să transforme 80% din rezervele valutare în ruble. Deci, practic a fost o cerere forțată de achiziționare a monedei lor naționale. Atunci când există o cerere de achiziționare a acelui produs, crește prețul lui. Dar creșterea asta n-a fost un efect al pieței libere... Am făcut-o pentru că am simțit că de acolo scot profit. Nu, am făcut-o cu pistolul la spate, pentru că era o obligație”.
Acesta a dat ca exemplu o altă măsură care a crescut artificial valoarea rublei.
„Rezervele de aur, în valoare de 140 de miliarde, pe care le aveau depozitate în interiorul țării, ajung acum să fie vândute către propria populație. Deci, Banca Rusiei vinde aur și absoarbe ruble de pe piață. Și aceasta duce la întărirea cursului rublei în comparație cu dolarul. Numai că e o comparație forțată, pentru că, pe plan global, nimeni sau aproape nimeni din principalii jucători de pe piață nu tranzacționează ruble”, spune profesorul de finanțe-bănci.
Ce măsuri a luat Rusia
Profesorul de finanțe-bănci Dan Chirleșan mai spune că, în perioada premergătoare conflictului din Ucraina, a existat o perioadă de pregătire financiară a acestui conflict la nivelul Federației Ruse.
„Elvira Nabiullina, guvernatoarea băncii centrale a Rusiei, a reușit să întărească moneda rusească și să pregătească rezervele internaționale ale Rusiei, aducându-le la echivalentul a vreo 640 de miliarde de dolari. La scurt timp după declanșarea invaziei, rubla a scăzut la jumătate, s-a dus la 154 de ruble pentru un dolar, de la 84 de ruble pe un dolar”, spune profesorul universitar.
La nivel global, rubla nu prea contează, pentru că sancțiunile și contextul internațional fac ca această monedă să fie evitată la tranzacționare de către jucătorii de pe piețele financiare.
„Chiar dacă statistica ne arată că rubla s-a întărit în ultimele zile, ceea ce vedem e o situație doar de interpretare matematică. În realitate, este o monedă, o marfă, pe care nu și-o dorește nimeni pe plan internațional, nu ne poate indica o situație reală. Deci, la nivel global, rubla nu prea contează, pentru că sancțiunile și contextul internațional fac ca această monedă să fie evitată la tranzacționare de către jucătorii de pe piețele financiare”, mai spune expertul.
Rubla și-a redus câștigurile după ce Banca Centrală a majorat plafonul pentru tranzacțiile transfrontaliere, permițând rezidenților ruși și nerezidenților din statele „prietene” să trimită valută străină în afara Rusiei la o sumă echivalentă cu până la 50.000 de dolari pe lună, de la limita anterioară de 10.000 de dolari.
Potrivit Reuters, este puțin probabil ca decizia băncii naționale de la Moscova să schimbe imediat raportul de forțe de pe piață, unde companiile axate pe exporturi sunt obligate să convertească 80% din veniturile lor în ruble, crescând artificial cererea.
Această măsură a fost impusă deoarece banca centrală nu poate interveni direct, după ce Occidentul a înghețat aproximativ jumătate din rezervele sale de aur și valută.
Cât de vulnerabilă este moneda unică?
În ceea ce privește stabilitatea dolarului și euro, în contextul invaziei ruse, profesorul universitar Dan Chirleșan spune că „uitându-ne în urmă la ceea ce ne semnalizează crizele, observăm că întotdeauna țările care au economii libere sau capitaliste, dominate de libertatea cererii și ofertei, a liberei circulații a capitalurilor, ies mai întărite”.
„În această criză, care vine după criza sanitară, după criză lanțurilor de producție, în timpul crizei energetice și odată cu declanșarea crizei militare din Ucraina, observăm că dolarul american s-a întărit, ajungând aprope la o paritate de 1 la 1 cu euro”, a completat acesta.
Potrivit conferențiarului ieșean, acest lucru arată un lucru deja cunoscut: economia americană are mai multă forță decât economia europeană.
„În America nu sunt atâtea politici sociale și nu există atâta protectie din partea instituțiilor statului, cum vedem în Europa. Deci la noi există multă protecție socială, care consumă multe resurse financiare ale statului”, spune el.
„În Statele Unite, piața liberă dă drumul la creativitate antreprenorială și la găsirea de soluții care fac ca întregul întregul context economic să se ridice mult mai rapid decât în zona europeană. Și vedem că dolarul american într-adevăr merge în această perioadă mai din plin decât euro, dar nici euro nu este în criză euro”, a subliniat Dan Chirleșan.
În ceea ce privește criza inflației, el remarcă faptul că esta una generalizată, atât în Europa, cât și în SUA.
