Principala măsură propusă de Ursula von der Leyen celor 27 de țări membre UE este să interzică importurile de petrol din Rusia, fără să menționeze ce se întâmplă cu importurile de gaze naturale - mult mai greu de înlocuit din surse alternative.
Până acum, UE a aprobat numai boicotarea importurilor de cărbune din Rusia. Însă embargoul petrolier ar urma să fie unul gradual.
„Va fi o interdicție completă de import pentru tot petrolul rusesc, pe cale maritimă și prin conducte, brut și rafinat. Ne vom asigura că vom elimina treptat petrolul rusesc într-un mod ordonat, într-un mod care să ne permită nouă și partenerilor noștri să ne asigurăm rute alternative de aprovizionare și să minimizăm impactul asupra piețelor globale”, a spus șefa Comisiei Europene.
Ea a precizat că eliminarea petrolului rusesc va fi treptată: aprovizionarea cu țiței se va încheia în termen de șase luni, iar cu produse rafinate până la sfârșitul anului.
„Astfel, maximizăm presiunea asupra Rusiei, minimizând în același timp daunele colaterale pentru noi și partenerii noștri din întreaga lume. Pentru că, pentru a ajuta Ucraina, propria noastră economie trebuie să rămână puternică”, a completat ea, potrivit discursului publicat de Comisia Europeană.
„Putin a vrut să șteargă Ucraina de pe hartă. Este clar că nu va reuși, dimpotrivă: Ucraina s-a unit. Propria sa țară, Rusia, este cea pe care el o scufundă. Vrem ca Ucraina să câștige acest război”, a adăugat Ursula von der Leyen.
Embargoul gradual al UE asupra petrolului rusesc este încă riscant, a spus Simone Tagliapietra, de la think-tank-ul Bruegel, pentru Reuters.
„Pe termen scurt, ar putea lăsa veniturile rusești la un nivel ridicat, implicând în același timp consecințe negative pentru UE și pentru economia globală în ceea ce privește prețurile mai mari - ca să nu mai vorbim de riscurile de represalii (din partea Rusiei) asupra livrărilor de gaze naturale.”
Unii diplomați UE au declarat pentru Reuters că Ungaria și Slovacia ar putea fi scutite de embargou până la sfârșitul anului 2023, din cauza dependenței mari de energia rusă.
Autorii ororilor de la Bucea și comandații asediului de la Mariupol
Șefa CE a mai anunțat și sancționarea a 58 de ruși, printre care și soldații care au comis crime de război la Bucea și au condus asediul de la Mariupol.
„Acest lucru trimite un alt semnal important către toți autorii crimelor din războiul Kremlinului: Știm cine sunteți și veți fi trași la răspundere”, a spus von der Leyen.
Cea mai mare bancă din Rusia, deconectată de la SWIFT
Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, precum și Banca de Credit din Moscova și Banca Agricolă Rusă ar urma să fie deconectate de la sistemul internațional de plăți SWIFT, a mai propus șefa executivului comunitar.
Această măsură „va consolida izolarea completă a sectorului financiar rusesc de sistemul global”.
Descrise de Ursula von der Leyen ca fiind „portavoci care amplifică minciunile și propaganda lui Putin în mod agresiv”, trei mari televiziuni rusești de stat vor fi izolate de UE.
RTR-Planeta și R24 sunt două dintre televiziunile care vor fi eliminate de pe frecvențele europene de cablu, satelit și internet.
UE propune sancționarea șefului Bisericii Ortodoxe Ruse
Vizat de sancțiuni ar urma să fie și Vladimir Gundyayev, cunoscut mai degrabă ca patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse, și un susținător declarat al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit documentelor consultate de Europa Liberă
Fără să îndemne la pace, el i-a îndemnat la război pe militarii ruși numindu-i forțe ale binelui, care luptă în slujba lui „Dumnezeu cel viu”, în timp ce pe ucraineni i-a numit forțe ale întunericului.
Atitudinea favorabilă războiului ordonat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, în care civilii sunt uciși, i-a atras numeroase critici Patriarhului. Potrivit CNN, Papa Francisc i-a transmis recent, într-un interviu, „să nu devină băiat de altar al lui Putin”.
Vizată de noile sancțiuni este și familia purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov: fiica Elizaveta, fiul Nikolai și soția Tatiana Navka.
De asemenea, sunt enumerate și o serie de fabrici și entități militare pe care Rusia se bazează în războiul său împotriva Ucrainei.
Acest al șaselea pachet de sancțiuni va trebui aprobat de toate guvernele țărilor UE, iar, la scurt timp după ce a fost anunțat, prețul țițeiului Brent a crescut cu aproximativ 3%, la peste 108 dolari pe baril, în primele tranzacții, scrie Reuters.
Dacă va fi aprobat, embargoul l-ar urma pe cel al Statelor Unite și Marii Britanii, care au impus deja interdicții împotriva uneia dintre cele mai mari surse de venit pentru economia rusă, în condițiile în care Occidentul cumpără mai mult de jumătate din țițeiul și produsele petroliere din Rusia.
Planul de redresare economică a Ucrainei
Șefa executivului UE a propus, de asemenea, un plan de redresare a Ucrainei odată ce conflictul se va încheia, afirmând că este nevoie de sute de miliarde de euro pentru a reconstrui țara.
În a doua fază a acestui plan se vorbește despre reconstrucția de spitale, școli, case, infrastructură rutieră și fabrici, care ar costa câteva sute de miliarde de euro.
„Acesta va deschide calea pentru viitorul Ucrainei în interiorul Uniunii Europene”, a spus Ursula von der Leyen, amintind de suspendarea tuturor taxelor de import pentru exporturile ucrainene către UE timp de un an.
Economiștii spun că PIB-ul Ucrainei va scădea cu 30% până la 50% în acest an, iar FMI estimează că, începând cu luna mai, Ucraina are nevoie de 5 miliarde de euro lunar pentru plata pensiilor, salariilor ori a serviciilor de bază.
„Trebuie să îi sprijinim, dar nu putem face acest lucru singuri. Salut faptul că Statele Unite au anunțat un sprijin bugetar masiv. Iar noi, ca echipă a Europei, ne vom face și noi partea noastră”, a spus șefa Comisiei Europene.
