Linkuri accesibilitate

Cum ajung dosarele DNA cu fraude din fonduri europene la Parchetul European


Aproximativ 200 de dosare cu prejudicii mari în dauna bugetului Uniunii Europene vor fi transmise Parchetului European de către șeful DNA, Crin Bologa

Parchetul European (EPPO) își începe activitatea de la 1 iunie 2021. Procurorul șef al DNA, Crin Bologa, explică pentru Europa Liberă care este procedura pentru a prelua dosarele cu fonduri europene de la DNA.  

Regulamentul de înființare a Parchetului European spune că instituția investighează fraudele peste un anumit prag valoric, respectiv 10.000 euro. Alte dosare de competența EPPO sunt cele care au produs consecințe grave asupra bugetelor UE sau a reputației acesteia. Fraudele legate de TVA dacă implică cel puțin două state membre și dacă prejudiciul este mai mare de 10 milioane de euro vor fi anchetate tot de EPPO.

Crin Bologa a explicat pentru „Europa Liberă” că DNA a selectat aproximativ 200 de dosarele care privesc fraude din fonduri europene și că le va trimite la EPPO. „Noi am selectat dosarele cu fraude cu fonduri europene de peste 10.000 de euro. Facem o informare către Parchetul European cu datele din aceste dosare. După ce încep activitatea și primesc informarea își pot evoca competența în 5 zile, care se pot prelungi cu încă 5 zile. Faptele care fac obiectul dosarelor trebuie sa fie săvârșite după 2017. Dosarele cu prejudicii între 10 mii si 100.000 de euro pot să nu fie reținute de EPPO și ele se întorc la DNA. În cazul dosarelor care se vor înregistra după începerea activității, acestea vor fi trimise direct la EPPO de toate instituțiile care le primesc, în vederea evocării competenței”, ne-a declarat procurorul Crin Bologa.

Doar 6 procurori delegați din 15 au fost selectați pentru EPPO

Până acum, România a selectat pentru Parchetul European 6 din cei 15 procurori delegați. Este vorba de Dana-Manuela Ana, Dana Cristina Bunea, Camelia Elena Grecu, Constantin Irina, Florin Bogdan Munteanu și Jean Uncheșelu. Potrivit ministerului Justiției, procurorii europeni delegați în România vor acționa în numele Parchetului European (EPPO) în statele lor și vor avea aceleași competențe ca procurorii naționali în ceea ce privește investigațiile, urmăririle penale și trimiterea în judecată.

În prezent, dosarele care privesc fraudele cu fonduri europene sunt de ordinul sutelor în instrumentare la DNA. Potrivit raportului de activitate al instituției, anul trecut au fost trimise în judecată 173 de astfel de dosare. Cu un an înainte au fost finalizate cu rechizitorii 232 de dosare cu fonduri europene.

Ultimele dosare privind fraudarea fondurilor europene trimise în judecată de DNA demonstrează că inculpații dau dovadă de o imaginație deosebită în încercarea lor de a obține bani europeni.

Probe false de apă pentru bani europeni

Ultimul exemplu este cel al unui fost primar de comună care a înlocuit probele de apă pentru a demonstra că a făcut lucrări de calitate pe bani europeni, lucru fals, având în vedere că apa filtrată în urma programului European conținea amoniu peste limitele legale.

Potrivit DNA, „în contextul realizării unui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, ce avea ca obiect „Alimentare cu apă, canalizare și epurare a apei uzate în comuna Lăcusteni, jud. Vâlcea”, în perioada 2010-2011, Marin Puchin, la acea dată primar al comunei, ar fi depus la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.) mai multe înscrisuri false ce conțin date necorespunzătoare realității cu privire la lucrările executate. Cu titlu de exemplu, precizăm că “autorizația sanitară de funcționare pentru sistem apă potabilă” ar fi fost emisă pe baza unor probe de apă recoltate din alte surse decât cele pentru care s-a cerut autorizarea. Concret, apa recoltată din puțurile forate, care erau amplasate pe terenul unei foste secții de mecanizare, conținea amoniu peste limitele normale. Pentru a obține probe “curate”, inculpatul Puchin Marin ar fi mers personal într-o comună învecinată de unde ar fi recoltat probe de apă pe care le-a depus ulterior la Direcția de Sănătate Publică Vâlcea. Prin aceste demersuri inculpații ar fi obținut pe nedrept fonduri europene în valoare de 8.757.329 de lei.”, se arată într-un comunicat al DNA.

Utilaj de milioane, inexistent

Un alt caz privește achiziția unui utilaj în valoare de 7 milioane de lei din fonduri europene, utilaj care nu a fost cumpărat niciodată, dar banii au fost încasați. Astfel, prin intermediul unui circuit comercial fictiv, administratorul unei firme ar fi vândut societății sale un utilaj asemănător, vechi, la valoarea de circa 650.000 de euro, sumă care, în realitate, nu a fost achitată niciodată. „Ulterior, după mai multe „reparații și îmbunătățiri” efectuate la mai multe firme din spațiul intracomunitar, utilajul respectiv s-a întors, ca unul nou, în patrimoniul societății care încheiase inițial contractul de finanțare”, se arată în alt caz al DNA.

În realitate, utilajul industrial „nou”, în valoare de 7.378.003 lei (achitați din fonduri nerambursabile) nu a fost achiziționat niciodată.

Practica instanțelor

În general, în cazul acestui gen de infracțiuni, judecătorii dictează pedepse cu suspendare, iar multe dintre dosare se finalizează cu acorduri de recunoaștere a vinovăției. Problema apare când vine vorba să se recupereze prejudiciul. Nici în cazul acestor dosare ANAF nu reușește să recupereze mai nimic din pagubele produse.

Cinci ţări nu fac parte din Parchetul European, din totalul de 27 de state membre şi anume Danemarca, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Suedia.

Francis Fukuyama analizează mișcările geostrategice ale Chinei în Europa
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:40 0:00
XS
SM
MD
LG