Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu (DIICOT), instituție condusă de Giorgiana Hosu, numită anul trecut de președintele Klaus Iohannis în această funcție, a înregistrat două mari eșecuri în dosare importante: 10 august 2018 și Black Cube. În primul, șefii jandarmilor, acuzați de violențele provocate la mitingul diasporei de acum doi ani, au fost scoși de sub acuzare, dosarul fiind parțial clasat, iar în Black Cube a fost trimis în judecată doar fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, un executant, nu și finanțatorii acțiunii care a avut drept scop urmărirea și discreditarea Laurei Codruța Kovesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Aceste rateuri ridică mari semne de întrebare, mai ales cel din dosarul 10 august, în care nu răspund nici șefii jandarmilor, nici liderii politici ai vremii. Probleme au fost de la început, DIICOT ( Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) nu avea competență în dosar. Ca dovadă, după ce a luat, în iunie 2019, dosarul de Parchetul Militar, care se autosesizase, și-a declinat competența către procurorii militari, dar numai în cazul jandarmilor simpli, nu și ce privește șefii acestora, pentru ca în final să-i scoată de sub urmărire penală.
Așa se face că toți cei care au coordonat pe teren și din birouri acțiunile jandarmilor, a căror violență a făcut înconjurul lumii, au scăpat basma curate. Este vorba de șefii jandarmilor, Cazan Laurențiu Valentin, colonel Cucoș Gheorghe Sebastian și colonel Sindile Ionuț- Cătălin, dar și de liderii politici de la acea vreme, Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Carmen Dan, despre care procurorii DIICOT nu suflă o vorbă în comunicatul de presă.
DIICOT dă dreptate jandamirlor, dar spune că nu a fost ”lovitură de stat”
Soluția găsită de procurorii DIICOT împacă și capra, și varza, în sensul în care a fost clasată infracțiunea sesizată de Jandarmeria Română- acțiuni împotriva ordinii constituționale-, de fapt, ceea ce susținea și Liviu Dragnea, care vehicula cu insistență acuza unei ”lovituri de stat”, iar pe de altă parte, șefii jandarmeriei au scăpat de acuzații.
DIICOT justifică acțiunea jandarmilor, argumentând că momentul intervenției a fost ”determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare”(…) Pe întreaga durată a acţiunii, forţele de jandarmerie, privite în ansamblul lor, au acţionat gradual pentru restabilirea ordinii publice în zonele unde aceasta a fost grav tulburată, fiind extrase, când a fost posibil, persoanele turbulente din mulţime. Zonele unde s-a tulburat ordinea publică au fost izolate, fiind luate măsuri legale împotriva celor care au comis acte de violenţă, precum şi pentru protecţia participanţilor care se manifestau în mod paşnic şi civilizat.”
Reacțiile, de la revolta societății civile la tăcerea PSD și PNL
Reacțiile revoltate față de clasarea parțială a dosarului nu au întârziat să apară. Deja mai multe organizații neguvernamentale, victime ale jandarmilor, oameni bătuți și gazați în 10 august au anunțat că vor contesta în instanță ordonanța de clasare.
Aprecierile venite din zona societății civile nu sunt deloc măgulitoare, multe făcând analogia cu momentul ”revoltător” al Ordonanței 13 (Radu Vancu, fondator al miscării ”Vă vedem din Sibiu”) sau cu alte dosare ”îngropate”, mineriada, revoluția, Colectiv ( Andi Cârlan, activist civic #Rezistența).
Din zona politică, reacțiile au fost slabe, PSD nu a spus, evident, nimic, dar nici PNL. Singurii care au luat poziție au fost USR-PLUS și PMP. USR nu a ezitat să lanseze noi acuze la adresa președintelui Iohannis, guvernului liberal, dar mai ales la adresa ministrului justiției Cătălin Predoiu, cel care a propus-o pe Georgiana Hosu în funcția de șefă la DIICOT.
Procurorul general, Scutea poate infirma soluția DIICOT
Emoția publică generată de decizia DIICOT a determinat-o pe Gabriela Scutea, procurorul general, să spună că va analiza toate actele din dosar. Procurorul general are posibilitatea să infirme Ordonanța procurorilor DIICOT, dar Scutea a evitat să spună clar dacă are în vedere această soluție. ”Analiza faptelor, efectuată în ordonanță, are deschisă procedura contestării pe cale ierarhică, are deschis accesul la studiul dosarului de către persoanele interesate și posibilitatea examinării oricăror împrejurări noi, care pot să determine redeschiderea cercetărilor", a precizat Gabriela Scutea.
Controversele Giorgianei Hosu
Multe semne de întrebare se referă și la Giorgiana Hosu, care a fost și procuror de caz în acest dosar. Personaj controversat, a fost numită șefă la DIICOT președintele Klaus Iohannis în pofida avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și de protestele unor asociații de magistrați.
Așa cum a scris Europa liberă în exclusivitate, colonelul Cătălin Paraschiv, cel care a coordonat în Piața Victoriei acțiunile violente ale jandarmilor, supranumit și ”Fantoma în alb”, este prieten de 10 ani cu soțul Giorgianei Hosu, procuroarea care trebuia să-l ancheteze în dosar. Dan Hosu, soțul procuroarei, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2017, sub acuzaţia de trafic de influenţă şi dare de mită în dosarul Carpatica Asigurări, dosar în care colonelul Paraschiv a depus o caracterizare ludativă.
Tot Europa liberă a dezvăluit cu mama de 80 de ani a Giorgianei Hosu a fost până anul trecut acţionară la o firmă coordonată de soţul şi fiul vitreg al acesteia. Cinci ani, pensionara Suzana Rinu a fost parteneră de afaceri cu o firmă din Liechtenstein, ceea ce a ridicat semne de întrebare dacă nu cumva beneficiarul real al firmei era chiar procuroarea Hosu.
Giorgiana Hosu nu a strălucit nici în dosarul crimelor de la Caracal, pe care DIICOT l-a preluat, deși nu este specializat în omoruri, și are a fost presărat cu gafe și ”deficiențe” de comunicare. Gheorghe Dincă a fost trimis în judecată pentru uciderea Alexandrei Meceșanu (15 ani), și a Luizei Melenu ( 18 ani) de abia în inuarie 2020.
