Linkuri accesibilitate

DIICOT a clasat parțial Dosarul 10 august. Toți șefii Jandarmeriei au scăpat pe motiv că s-a respectat legea


Proteste 10 august 2018

Șefii jandarmilor, Cazan Laurențiu Valentin, colonel Cucoș Gheorghe Sebastian și colonel Sindile Ionuț- Cătălin au scăpat de dosarul 10 august 2018 instrumentat de procurorii DIICOT, instituție condusă de Georgiana Hosu.

Din explicațiile anchetatorilor rezultă că peste 700 de plângeri au fost aruncate la coș, ocuparea pieței Victoria fiind ilegală după ora 23.00 DIICOT arată că „articolul din Legea nr.60/1991 potrivit căruia ”adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat (...) şi nu pot fi continuate după ora 23.00, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată”, precum și ale art.19 alin.2 din cuprinsul aceluiași act normativ, potrivit căruia, ”Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă ilegală.”

De anchetă au scăpat foștii comandanți ai Jandarmeriei Laurențiu Valentin Cazan, Mihai Dan Chirică, Sebastian Cucoș, Ionuț Sindile, acuzați de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

Protestatarii nu doreau dărâmarea Guvernului

Anchetatorii mai arată „că acțiunile violente care au avut loc în data de 10 august 2018 pe parcursul desfășurării autointitulatului ”Miting al Diasporei”, într-un demers de contestare a calităților profesionale/morale ale unor membrii ai executivului și Parlamentului, chiar dacă scopul declarat a fost acela de determinare a renunțării acestora la funcțiile publice deținute, nu au avut și nu au putut avea valoarea de afectare a securității naționale circumscrisă unei acțiuni menite fie a genera schimbări la nivelul ordinii constituționale, fie a îngreuna sau împiedica exercitarea puterii de stat”, se arată în document.

Eveniment fără organizator

DIICOT mai arată că Primăria municipiului Bucureşti şi unităţile de jandarmi competente teritorial au gestionat adunarea publică de protest din data de 10.08.2018 ca pe un eveniment fără organizator. Ei mai susțin că datele referitoare la acţiunile de protest din 10 august 2018, nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului. „Cu toate acestea, îndemnul pe care exponenți ai unor grupuri de inițiativă civică l-au transmis public, anterior datei de 10.08.2018, a fost acela că, în 10 august, în Piața Victoriei din București, participanții la adunarea publică de protest ”Mitingul Diasporei” vor forța ”în legitimă apărare” ocuparea sediului Guvernului României, într-un demers ”pașnic” căruia dacă jandarmeria i se va opune va legitima actele de violență ce vor urma.

Cu alte cuvinte, împotrivirea Jandarmeriei în a permite protestatarilor, în data de 10 august 2018, să ocupe sediul Guvernului va reprezenta acel act de provocare din partea jandarmilor la violențele ce aveau să urmeze. Mesajul ”curtea/clădirea Guvernului este loc public și avem dreptul să fim acolo” este contradictoriu cu regimul juridic aplicabil obiectivului ”Sediul Guvernului României” potrivit cărora sediul Guvernului României constituie obiectiv de importanță deosebită pentru activitatea statului a cărui pază și protecție este asigurată cu efective de jandarmi potrivit Planului de Pază aprobat.

Jandarmii s-au apărat de protestatari

În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari și forțele de ordine, „momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violențele îndreptate împotriva forțelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc și a muniției aferente pe fondul blocării, izolării și agresării brutale în mijlocul mulțimii a unui număr de doi jandarmi; înmulțirea situațiilor în care, în demersul de agresare a forțelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alți protestatari, etc.)”, se mai arată în înscris.

Mai mulți răniți din rândul jandarmilor

Urmările evenimentelor din data de 10.08.2018 se prezintă în valori procentuale după cum urmează: - „s-a acordat prim-ajutor medical la 1,4% dintre manifestanți, respectiv 2,8% dintre jandarmi; au fost transportați la spital 0,19% dintre manifestanți și 1,18% dintre jandarmi; au fost internați 0,02% dintre manifestanți, respectiv 0,25% dintre jandarmi; au fost deteriorate un număr de 60 de căști de protecție, 62 de scuturi de protecție, 10 apărători pentru coate și genunchi; au fost sparte parbrizele a 12 mijloace auto și s-au produs alte deteriorări la un număr de 21 de mijloace auto, etc”, se mai precizează în document.

700 de plângeri

700 de persoane au depus sesizări/memorii la parchetele militare (PMTMB și SPM) majoritatea ca urmare a îndemnului public adresat în acest sens de către organele de urmărire penală; „ Dintre cele 700 de persoane care au depus sesizări/memorii, 13 persoane nu au participat efectiv la protest, urmărind cursul evenimentelor în mass media, iar pentru 2 persoane situația reclamată este neclară, fapt ce nu a putut fi acoperit în cursul urmăririi penale întrucât, deși citate în mod repetat, acestea nu s-au prezentat în vederea audierii și detalierii circumstanțelor reclamate. De asemenea, 1 persoană declară că a participat la protest în data de 10.08.2018 între orele 1210 -1240, interval orar în care nu au existat incidente, despre cursul ulterior al evenimentelor luând cunoștință din mass-media cu ocazia ajungerii la domiciliu”, se arată în documentul DIICOT.

DIICOT mai susține că din totalul celor 700 persoane care inițial au depus sesizări/memorii la parchetul militar, un număr de 542 de persoane au reclamat exclusiv faptul că au fost expuse gazelor iritant lacrimogene, 135 persoane au reclamat faptul că pe lângă expunerea la gaze iritant lacrimogene au suferit și vătămări corporale ca urmare a acțiunilor jandarmilor, 3 persoane au reclamat exclusiv vătămări corporale ca urmare a acțiunilor jandarmilor, 17 persoane au reclamat modul de intervenție și de exprimare (injurios) al jandarmilor față de manifestanți, la modul general, 1 persoană a reclamat modul în care au acționat manifestanții împotriva jandarmilor, 1 persoană a reclamat modul defectuos în care a fost organizat protestul, iar 1 persoană a reclamat persoanele care au incitat la depunerea de plângeri penale împotriva jandarmilor; - în susținerea afirmațiilor formulate, un număr de 131 persoane au depus certificate medico-legale.

„Dintre acestea, pentru 32 de persoane nu s-au prescris zile de îngrijiri medicale, fie cu motivația că persoanele expertizate nu au prezentat la momentul examinării leziuni care să necesite zile de îngrijiri medicale, fie leziunile reclamate erau mai vechi și nu aveau legătură de cauzalitate cu evenimentele din data de 10.08.2016, înregistrându-se în același timp și 7 situații în care s-au prescris zile de îngrijiri medicale pentru leziuni a căror legătură de cauzalitate cu evenimentul reclamat (expunerea la substanțe iritant-lacrimogene și/sau lovituri aplicate de jandarmi în data de 10.08.2018) nu s-a putut stabili”, se mai precizează în document.

„Au fost înregistrate și situații în care jandarmi, aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu, ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari, fapt pentru care a fost dispusă declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, se mai precizează în document.

Cronologie dosar 10 august

Pe 11 august 2018 Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar anunță deschiderea unei anchete, în cadrul căreia aproape 800 de protestatri au depus plângeri împotriva forțelor de ordine.

Pe 12 septembrie 2018 Jandarmeria Română depune plângere la DIICOT, în care sesizează infracțiuni împotriva ordinii de stat, acuzând o presupusă lovitură de stat a protestatarilor.

În iunie 2019, Secţia Parchetelor militare a declinat la DIICOT dosarul privind intervenţia în forţă a jandarmilor la protestul din 10 august 2018. „Procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au dispus prin ordonanţa nr. 18/P/2018, din data de 28.06.2019, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea DIICOT, în vederea continuării cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea şi modul de intervenţie al forţelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanţilor care au participat la protestul din data de 10 august 2018, desfăşurat în Piaţa Victoriei din municipiul Bucureşti, respectiv cu privire la scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acţiuni de violenţă împotriva forţelor de ordine şi măsura în care aceste acţiuni, prin amploarea şi modul de desfăşurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea naţională", se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Potrivit Parchetului General, competenţa DIICOT este atrasă de dispoziţiile art. 412 din Codul penal cu referire la art. 397 alin 2 din Codul penal, dispoziţii care incriminează tentativa la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Cu o săptămână înainte, DIICOT a cerut spre studiu dosarul pentru a vedea dacă există elemente de conexitate între actele şi faptele ce formează obiectul urmăririi penale între dosarul de la Secţia Parchetelor militare şi cel de la DIICOT. La Direcție exista un dosar în care se investigau evenimentele din 10 august, deschis ca urmare a unei sesizări depuse de Jandarmeria Română în septembrie 2018, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Pe 23 iulie 2019 DIICOT reunește cele două dosare și un an mai târziu clasează mare parte din acuzații.

Primul mare semn de întrebare în legătură cu soarta acestui dosar s-a pus în momentul în care el a fost cerut de DIICOT. A fost ținut un an și apoi, mare parte din acuze au fost desființate. Procurorii militari care au lucrat inițial în acest caz s-au pensionat. Având în vedere că în acest moment această structură are în componență doar șase procurori cu tot cu șefi, dacă dosarul se întoarce la parchetul militar va dura ani de zile până se vor emite rechizitorii pe numele jandarmilor acuzați că au acționat ilegal.

VIDEO

Proteste violente în Belarus
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:04:52 0:00
XS
SM
MD
LG