Războiul din Ucraina are un efect indirect asupra fondului de pensii din România, din cauza embargoului impus recent Băncii Internaţionale de Investiţii (BII). Din aprilie 2023, banca a fost inclusă pe lista instituţiilor sancţionate de Statele Unite ale Americii, din cauză că Rusia este acționar majoritar. România a ieșit în vară din acționariatul băncii rusești.
Cu conturile blocate şi retrogradată de agenţiile de rating, instituția a ajuns în incapacitatea de a-şi mai îndeplini obligaţiile, deși nu duce lipsă de lichiditate.
Printre țările care au bani de recuperat se numără și România. Între 2020 și 2021, fondurile de pensii private au cumpărat obligaţiuni emise de BII pentru dobânda atractivă, la acel moment (între 3,4% și 3,9% pe an).
Înaintea războiului, obligaţiunile băncii aveau rating de clasă A, recomandată investiţiilor. În plus, România era acționar minoritar, prin Ministerul Finanţelor Publice, și avea inclusiv reprezentanţi în conducerea instituției.
În urma sancțiunilor din aprilie s-a ajuns ca, în total, România să aibă de recuperat 130 de milioane de euro, a căror soartă este deocamdată incertă.
Cum afectează Pilonul II de pensii
Europa Liberă a întrebat reprezentanții Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat (APAPR) cum este afectat Pilonul II de pensii de embargoul impus BII.
În opinia reprezentanților APAPR, nu este un pericol real, din moment ce suma blocată reprezintă 0,3% din totalul valorii investite, iar în ultimele 12 luni randamentul fondurilor a fost de 18,1%.
O comparație făcută de ei a fost cu o zi proastă pe bursele internaționale, în care valoarea acțiunilor s-ar reduce cu 0,3%.
„Pensiile private nu sunt în pericol. Suma este blocată acolo din decizii administrative. Ne străduim să rezolvăm această problemă, inclusiv apelând la consultanță juridică”, a transmis purtătorul de cuvânt al APAPR, Mihai Bobocea, pentru Europa Liberă.
Chiar dacă evaluează ceva mai mult suma investită la BII, la 0,5% din totalul activelor fondurilor, nici analiștii economici nu văd un pericol real, pentru că nu există o expunere semnificativă pe obligațiunile emise de Banca Internațională de Investiții.
„Dacă, în cele din urmă, sumele nu vor fi recuperate, aceasta situație diminuează cu până la 0,5% randamentul fondurilor în 2023. La o astfel de expunere nu se pune problema să fie afectate plățile sau investițiile fondurilor de pensii sau ale celor mutuale”, a declarat pentru Europa Liberă analistul financiar Cristian Tudorescu.
Reacția autorităților române
Marcel Boloş, ministrul Finanțelor, anunţa săptămâna trecută că a avut discuţii despre procesul de rambursare a contravalorii obligaţiunilor emise de Banca Internaţională de Investiţii (BII) achiziţionate de investitorii români.
„Sprijinim deplin sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, sancţiunile impuse BII afectează negativ investitorii instituţionali din România şi pe beneficiarii lor, cărora trebuie să le fim alături“, a transmis Boloş.
Soluția ar trebui să vină din partea SUA, care a impus sancțiunile și care poate da o dispensă în cazul obligațiunilor referitoare la beneficiarii europeni.
Conform APAPR, ar fi vorba de 505 milioane de euro aparținând investitorilor cehi, germani și maghiari, pe lângă cei români.
Pentru deblocarea situației au fost deja demarate discuții prin Ministerul Afacerilor Externe și Ambasada României la Washington, fără a fi avansat însă un orizont de timp pentru deblocarea situației.
Reacția Băncii Internaţionale de Investiţii
Într-un comunicat de presă transmis pe 25 septembrie, BII anunța în ce condiții s-ar putea debloca situația.
„Din cauza restricțiilor externe unilaterale, banca încă nu are acces la toate activele sale financiare din UE, conturile sale corespondente rămân închise, toate fondurile EUR/ HUF/ USD/ RON din instituțiile financiare ale UE rămân înghețate ilegal”, au transmis reprezentanții BII.
Conform acestora, deblocarea numerarului va fi posibilă numai dacă sunt îndeplinite simultan două condiții majore:
- deciziile instituțiilor financiare internaționale de a debloca fondurile IIB;
- o nouă licență pentru plățile către deținătorii de obligațiuni.
Instituția susține că a făcut numeroase încercări de a găsi un nou agent de plată (inclusiv înainte de a fi impuse restricțiile); până în prezent niciunul nu și-a exprimat dorința de a-și asuma acest rol.
„Îndeplinirea condițiilor de mai sus în mediul actual poate fi facilitată de investitorii săi”, mai transmite BII.
Cum au fost afectate fondurile private românești de pensii
Din luna mai, după aplicarea embargoului, fondurile de investiții din România au evaluat la zero plasamentele în obligațiunile BII.
Conform raportărilor din aprilie, citate de Ziarul Financiar, NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private Pilon II din România, are o investiţie de 195 mil. lei în obligațiunile BII care nu au fost rambursate. Este vorba de aproximativ 0,4% din activele de 39 mld. lei, cumulate la nivelul lunii septembrie.
BCR Pensii are de recuperat 73 mil. lei, Vital - administrat de Aegon - are 41 mil. lei, Aripi, de la Generali - 27 mil. lei, iar BRD Pensii - 20 mil. de lei.
Cum funcționează Pilonul II de pensii
De 15 ani, câteva procente din veniturile salariaților din România sunt direcționate către Pilonul II de pensii, administrat de companii private.
Dacă în 2008 contribuția era de 2% din baza de calcul, din 2018 a crescut la 3,75%.
Înscrierea la fondurile de pensii administrate privat a fost obligatorie pentru persoanele cu venituri, care aveau până în 35 de ani, și opțională pentru angajații între 35 și 45 de ani.
