Linkuri accesibilitate

Cum joacă politic CCR și înclină balanța în alegeri


Valer Dorneanu (centru), Cristian Deliorga (dreapta) și Gheorghe Stan(stânga), trei dintre cei patru membri membri CCR numiți de PSD, care alcătuiesc majoritatea, alături de Marin Enache (PSD) și Attila Varga, numit de UDMR

Curtea Constituțională are o serie de decizii, deja luate sau care urmează să fie pronunțate, care o plasează în acest an electoral în postura unui actor politic, o condiție care nu i-a fost oferită de lege. Rolul de înclinare a balanței în favoarea unora sau în defavoarea altora este posibil prin majoritatea politică pe care o deține PSD între cei nouă judecători constituționali - 4 desemnați direct de social democrați din rândul foștilor membri sau apropiați, la care se adaugă de cele mai multe ori judecătorul desemnat de UDMR.

Codul administrativ sau înclinarea balanței în disputa pe alegerea președinților CJ

Zilele trecute, CCR a declarat constituțională o ordonanță de urgență pe care a adoptat-o Guvernul Dăncilă în privința Codului administrativ. La prima vedere, CCR s-a uitat doar la procedură, nu și la conținutul ordonanței, însă aceasta este acum în vigoare. Din perspectivă electorală, Codul administrativ era important pentru că aici a fost așezată modificarea privind alegerea președinților de Consilii Județene, solicitată de Marin Oprișan, președintele CJ Vrancea. El a cerut alegerea prin vot direct a funcției pe care o deține din anii 90, iar PSD, care mai are în aceeași situație alți așa-numiți baroni locali, a introdus-o în această OUG, nedezbătută de Parlament. În toată polemica despre alegerea acestor președinți - de către cetățeni sau de către consilieri - nu a contat că erau legi ale opoziției care cereau invers față de PSD, adică alegerea de către consilieri a președintelui CJ.

  • Ordonanța de urgență a fost adoptată în iunie anul trecut, a fost contestată în august, tot în 2019, de către Avocatul poporului, însă CCR a tranșat problema - în favoarea PSD - abia cu trei luni înainte de alegerile locale și în plină procedură de dizolvare a Parlamentului.Artificiul pronunțării doar pe procedură, nu și pe conținut, amânarea cu șapte luni a deciziei arată că judecătorii CCR au jucat politic.

Alegerea președinților de Consilii județene s-a petrecut prin vot direct doar la alegerile din 2008-2012, însă procedura a fost abandonată ulterior, pentru că s-a considerat că perpetuează și consolidează puterea locală în mâna unui președinte de CJ, care nu mai este dispus să negocieze și cu celelalte partide reprezentate în cadrul consiliului.

Dreptul președintelui de a numi un premier

În curând, CCR va răspunde sesizării liderilor PSD ai Parlamentului, care consideră că s-a creat un conflict între puterile statului prin desemnarea de către Klaus Iohannis ca premier a lui Ludovic Orban, după ce a fost demis de Parlament.

Răspunsul CCR va interveni în plină procedură de dizolvare a Parlamentului, iar răspunsul pe care îl vor da judecătorii Curții Constituționale va fi încă o mutare pe tabla de șah.

O observație - rolul CCR de mediator între puterile statului a apărut abia în 2003, la modificarea Constituției, și a fost introdus de Guvernul Adrian Năstase, care, după acea dată, a populat CCR cu judecători provenind chiar din rândul propriilor deputați sau senatori.

Puterea președintelui stă în atribuțiile pe care i le-a conferit Constituția, iar cele mai importante, dincolo de a fi șeful Armatei și al CSAT, sunt desemnarea premierului și dizolvarea Parlamentului. Constituția este foarte clară în privința desemnării - este liber, potrivit art.103, să numească pe cine consideră, cu o singură constrângere, dacă este un partid cu majoritate absolută, ține cont de propunerea respectivului partid. Nu suntem în această situație la început de 2020.

De când PSD nu a mai avut președinte al țării (din 2005), atribuțiile prezidențiale au fost mutilate nu prin modificarea Constituției și referendum, ci prin decizii CCR, exact în perioadele când PSD a deținut majoritatea în rândul judecătorilor Curții și de când această instituție a fost împuternicită să medieze conflictele dintre puterile statului. Nu mai puțin de șapte atribuții prezidențiale au fost restrânse prin legi și decizii CCR. Câteva dintre ele pot fi considerate precedente pentru situația în care ne aflăm - desemnarea premierului.

Nu este exclus, din această perspectivă, ca judecătorii CCR să reia raționamentele pe care doar judecătorii desemnați de PSD și UDMR din cadrul CCR le-au avut atunci când au considerat că

  • președintele respinge o singură dată o propunere de procurori șefi înaintată de ministrul justiției
  • respinge o singură dată o propunere de ministru venită de la premier

Dacă decizia CCR pe conflictul invocat de președinții PSD ai Parlamentului va limita dreptul șefului statului de a numi ce premier dorește în plină procedură de dizolvare a Parlamentului, probabil se va pune problema asupra superputerii pe care a dobândit-o CCR sau măcar va deschide o dezbatere serioasă despre modul de desemnare a acestor judecători.

O mențiune - Președintele Iohannis a trimis la CCR punctul său de vedere în privința sesizării președinților PSD ai Parlamentului, în care consideră că nu avem de-a face cu un conflict între puterile statului. De asemenea, printre cuvinte, reiese și că nu e treaba CCR să intervină în această procedură și ar prejudicia atribuțiile prezidențiale

Ordonanța anticipatelor, final de meci

  • PSD a mai anunțat că intenționează să atace la CCR ordonanța de urgență prin care Guvernul Orban, între seria adoptării celor 25 de OUG într-o noapte, a operat modificări fundamentale la alegerea Parlamentului în cazul unor alegeri anticipate, prezentate în detaliu aici.
  • vot de două zile în interiorul țării, de trei zile, în diaspora
  • liste suplimentare care permit vot la orice secție pentru alegerea Parlamentului
  • număr dublu de mandate parlamentari pentru reprezentarea diasporei
  • alegeri mai rapide pentru noul Parlament după dizolvare - 50 de zile

În cazul în care CCR se pronunță în favoarea vreuneia dintre părți, din nou se poate spune că se implică în alegeri partizan. Cu atât mai de neînțeles ar fi dacă ar urma o decizie care să interzică schimbări ale procesului electoral, după ce a acceptat schimbarea cu doar patru luni înainte de alegerile locale a sistemului de alegere a președinților de consilii județene.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG