Linkuri accesibilitate

Cum l-a blocat pandemia într-o închisoare din China pe profesorul român condamnat pentru fraudă


Marius Balo, în 2011, într-o călătorie prin Indonezia.

Marius Balo stă într-o închisoare din Shanghai încă din 2014, condamnat pentru fraudă într-o rețea de firme-fantomă. Transferul său într-un penitenciar din România a fost aprobat la începutul anului, însă din cauza pandemiei, statul nu a trimis nici până acum polițiștii să-l aducă în țară.

De la începutul anului 2020 și până acum, transferul lui Marius Balo, profesor de engleză de 39 de ani, într-o închisoare românească este blocat, deși toate procedurile legale din China și România îi dau acestuia dreptul să fie adus în țară, într-o închisoare care respectă (sau măcar se apropie de) standardele occidentale privind drepturile omului.

Balo a ajuns în China în 2010, să predea limba engleză în școală și în mari companii chinezești, însă a fost arestat în 2014 sub acuzația de fraudă contractuală. După doi ani de arest preventiv, judecătorii chinezi l-au condamnat la 8 ani de închisoare, pentru că ar fi primit bani (autoritățile chineze au putut dovedi doar suma de 80 de dolari) de la o rețea infracțională care opera un păienjeniș de firme-fantomă și în care Marius Balo se implicase, ca „om de paie” (numele său apare în cel puțin trei firme, pe poziția de director sau acționar).

De fapt, tânărul profesor ajunsese o mică piesă dintr-un puzzle de companii-fantomă, prin care o serie de infractori chinezi au produs un prejudiciu de circa 260.000 de euro.

După apeluri repetate către România, pentru a fi transferat într-un penitenciar din țară să-și execute restul de pedeapsă, pentru că în închisoara din Shanghai condițiile sunt departe de standardele acceptate pentru respectarea drepturilor omului, cazul lui Marius Balo părea că s-a rezolvat, în luna ianuarie 2020.

La acea dată, instanțele românești aprobaseră definitiv transferul lui Balo într-un penitenciar românesc, pentru a-și executa restul de pedeapsă, iar autoritățile chineze își dăduseră aprobarea pentru transfer. Tot atunci, începea oficial pandemia de coronavirus, cu epicentrul în China, și transferul lui Balo către România rămânea în aer pe termen nedefinit.

Începând cu 15 noiembrie, Marius Balo a intrat în greva foamei, conform reprezentanților săi din România.

„Escorta” de polițiști care nu mai pleacă în China, de teama carantinei

Explicațiile oficiale pentru care o „escortă” formată din polițiști români nu pleacă la Shanghai să îl aducă pe deținutul Marius Balo în România (așa cum se întâmplă la orice transfer internațional de deținuți) se referă la restricțiile provocate de pandemia de coronavirus.

E blocat la nivelul Ministerului de Interne, care refuză să trimită echipa de polițiști în China, pentru că ar trebui să intre în carantină, să suporte costurile de cazare. Chestiuni strict birocratic-administrative, care blochează aducerea în țară a lui Marius Balo. Este o atitudine strict funcționărească”, a explicat pentru Europa Liberă avocatul clujean Eugen Iordăchescu, implicat în demersurile de reprezentare ale lui Balo în fața autorităților române.

Problema s-a pus la transportul efectiv al deținutului. Nenorocirea a făcut ca, atunci când deja fuseseră constituite la nivelul MAI două escorte, să înceapă pandemia în China.
oficial, Ministerul Justiției

În întregul hățiș procedural declanșat pentru aducerea în țară a lui Balo au fost implicate Ministerul Afacerilor Externe și ambasada României în China și Ministerul Justiției, care gestionează materia extrădării cu alte state. Acum, situația a ajuns în ograda Poliției Române, care trebuie să trimită practic niște polițiști să-l aducă în țară pe Balo.

Problema s-a pus la transportul efectiv al deținutului. Nenorocirea a făcut ca, atunci când deja fuseseră constituite la nivelul MAI două escorte, să înceapă pandemia în China. Pe la sfârșitul lui ianuarie, începutul lui februarie, situația era gravă în China și s-a extins peste tot. A fost imposibil ca misiunile să se deplaseze”, au explicat surse oficiale din Ministerul Justiției, implicate în acest demers, pentru Europa Liberă.

Concret, dacă polițiștii ar pleca în China să îl aducă pe Balo, ar fi nevoiți să stea acolo în carantină două săptămâni și să își facă două teste pentru Covid-19 care să iasă negative, pentru a putea intra pe teritoriul chinez. Cu toate acestea, o astfel de misiune ar putea să nu se supună rigorilor privind carantina, doar că statul român nu a reușit să afle sau să negocieze acest lucru până acum.

Așteptăm un răspuns, am cerut colegilor chinezi să ne spună dacă pentru o astfel de misiune se poate face o excepție. Încă nu avem un răspuns de la ei”, a declarat oficialul din Ministerul Justiției, pentru Europa Liberă.

România a întrebat China dacă are voie să dribleze carantina abia acum o lună

Ei invocă această împrejurare care putea demult să fie soluționată, de câteva luni de zile puteau fi trimiși (polițiști) și adus în țară, ar fi stat acolo sau carantina impusă de autoritățile chineze se putea rezolva.
Eugen Iordăchescu, avocat

Deși blocajul transferului durează de aproape un an, autoritățile române au făcut demersuri către China abia acum o lună, pentru a afla dacă escorta de poliție nu ar putea fi exceptată de la rigorile carantinei chinezești, arată oficialul din Ministerul Justiției.

Ei invocă această împrejurare care putea demult să fie soluționată, de câteva luni de zile puteau fi trimiși (polițiști) și adus în țară, ar fi stat acolo sau carantina impusă de autoritățile chineze se putea rezolva. Dar se pare că sunt prea mari costurile pentru statul român, ca să aducă un cetățean român din China”, descrie situația avocatul Eugen Iordăchescu.

Dincolo de procedura la care ar trebui să se supună polițiștii români în China – carantină 14 zile și două teste Covid pe cheltuiala statului român, au mai existat și alte impedimente în calea transferului, spune însă oficialul de la Justiție. Unul ar fi lipsa curselor aviatice spre și dinspre Shanghai în România.

Blocajul a fost și la ei, și la noi. Până în mai, a fost închisă și România. Apoi iunie, iulie, august au fost foarte puține curse de avion de acolo. Au fost tot felul de lucruri conjugate, de la restricții, la companii aviatice care nu zburau. Acum, China are niște excepții, dar permit intrarea doar a diplomaților, persoanelor de origine chineză care se întorc din China și cam atât”, spune oficialul.

Poliția Română nu a răspuns solicitării Europa Liberă pentru un punct de vedere, până la publicarea articolului.

Povestea lui Marius Balo, reconstituită

Povestea lui Marius Balo, atât cât poate fi reconstituită din mărturiile publice și din informațiile obținute de Europa Liberă, pornește la Cluj. Părinții săi nu mai trăiesc, singura rudă mai apropiată fiind un unchi. Tânărul a studiat să devină preot ortodox, la Institutul Teologic Ortodox. A continuat pe această linie între 2001 și 2004, în SUA, unde a obținut un masterat în teologie la Seminarul Ortodox Sfântul Vladimir din New York, care îi dădea dreptul să profeseze ca preot.

După acest episod al vieții sale, Marius Balo se întoarce în Cluj, unde ajunge să lucreze la Institutul Român pentru Pace (Patrir). Între 2007 și 2009, Balo ajunge să aibă o emisiune pe teme spirituale („De&Spre Viață”) la televiziunea clujeană NCN. În decembrie 2008, a înființat la Cluj firma Expata SRL, care se ocupa de vânzarea de produse și articole casnice, mobilă sau articole de luminat.

În 2010, Marius Balo spune că s-a stabilit în China, pentru a preda limba engleză la New Oriental, un sistem de școli private din China (Grupul de Tehnologie și de Educație Xin Dong Fang). Aici, el susține în memoriul său că a predat engleza, din poziția de „corporate trainer”, și unor manageri din companii chineze precum China Tobacco Corp sau ICBC, cea mai mare bancă din China. Din 2013, Balo susține că a fost angajat „ca profesor” la Universitatea Renmin din Beijing.

În 2014, Marius Balo a fost arestat și ținut doi ani în arest preventiv, la poliția din Shanghai.

„Ani în șir, înghesuit într-o cușcă de 16 mp împreună cu alți 12 cetățeni chinezi, fără a putea comunica, niciunul dintre ei nevorbind limba engleză. (...) Se adaugă multe alte torturi psihice de nesuportat, de care nu pot pomeni aici: însingurarea, frigul, hrana sărăcăcioasă... toate menite să te distrugă psihic pentru a nu te putea apăra în timpul procesului. De două ori pe lună eram scos din cușcă și dus într-o alta, legat fedeleș de mâini și de picioare într-un scaun de metal ce semăna izbitor cu un scaun electric, în timp ce mi se repeta obsesiv că singura mea șansă este ca, odată ajuns în fața judecătorului, să îi implor mila cu lacrimi în ochi”, scrie el în memoriul său, trimis autorităților din România în ianuarie 2017.

A fost condamnat la 8 ani de închisoare în 2016, iar de atunci stă închis într-un penitenciar de maximă siguranță din Shanghai. Nu a atacat cu apel sentința judecătorilor chinezi, pentru că, spune el, nu mai suporta condițiile de detenție din arestul preventiv, în care ar mai fi stat încă unu-doi ani, până la o nouă sentință, care i-ar fi fost aproape 100% tot nefavorabilă.

În 2019, în China erau încarcerați în total 5 cetățeni români, conform informațiilor obținute de Europa Liberă de la Ministerul Afacerilor Externe.

Condițiile de detenție în China sunt departe de standardele europene, în ce privește drepturile deținuților sau ale omului în general. Spre exemplu, în închisorile de drept comun se practică munca silnică.

Nici sistemul de justiție nu funcționează după aceleași reguli cu care un cetățean poate fi obișnuit în Europa sau în SUA.

Spre exemplu, Departamentul de Stat al SUA descrie parcursul judiciar în China și îi avertizează pe cetățenii americani să nu se aștepte, dacă sunt arestați în China, la aceleași drepturi pe care le au în SUA.

Facebook Forum

Momentul în care Joe Biden este învestit ca președinte al SUA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:05 0:00
XS
SM
MD
LG