Pe 15 decembrie 2023, când toată lumea era prinsă în febra pregătirilor de final de an, Moș Crăciun se oprea puțin din activitate și trecea pe lista scurtă firma Amma Print, din marginea Bucureștiului.
Îi aducea o veste bună: compania câștigase procesul intentat Partidului Social Democrat (PSD) și putea să primească 3,2 milioane de lei (aproape 650.000 de euro).
Banii vizau materialele de promovare electorală facturate în campania pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020.
Pentru cei trei ani scurși de la momentul facturării la cel al deciziei magistraților, compania urma să încaseze în plus față de suma facturată inițial penalități de 8 milioane de lei (1,6 milioane de euro), calculate până la data de 23 septembrie 2022, când cauza a ajuns în instanță.
La care se mai pot adăuga alte cel puțin 6 milioane de lei (1,1 milioane de euro), penalități calculate din momentul înregistrării facturii până la cel al achitării efective a datoriei.
Pe scurt: magistrații de la Tribunalul București au decis să oblige PSD să achite două facturi de 3,2 milioane de lei, la care a adăugat penalități care pot depăși 14 milioane de lei.
Cum au ajuns judecătorii la aceste valori?
Simplu: contractul dintre Amma Print și PSD prevede penalități de întârziere de 0,5% pe zi, calculate până la plata efectivă a debitului restant. La fiecare jumătate de an scursă, compania are de încasat dublul sumei facturate și neplătite.
De unde are PSD bani ca să achite o asemenea datorie? Principala sursă de venit a partidului este subvenția electorală pe care o ia, lunar, de la buget.
Adică din taxele și impozitele contribuabililor. În 2023, primea lunar peste 7,3 milioane de lei. În prezent, suma este dublă.
Social-democrații nu au plătit, deocamdată, nimic. Au contestat decizia la ultima instanță la care o mai puteau face: Înalta Curte de Casație și Justiție. Nu au primit, încă, un termen de judecată.
Surse care cunosc situația datoriilor PSD au declarat pentru Europa Liberă că gruparea politică avea, la începutul anului 2025, restanțe de aproximativ 40 de milioane de lei (8 milioane de euro) către AMMA Print. Banii reprezintă preponderent datorii din campaniile electorale desfășurate în 2024.
Europa Liberă a cerut PSD un punct de vedere pe acest subiect. Nu l-am primit.
Penalizările care au dinamitat bugetul PNL
O situație similară, cu facturi trecute de scadență crescute de câteva ori de penalizări, apare și în contabilitatea Partidului Național Liberal (PNL).
Pe 22 decembrie 2022, tot în apropierea Crăciunului, magistrații de la Tribunalul București au obligat filiala Ilfov a PNL să achite către Amma Print 450.000 lei (90.000 de euro), reprezentând contravaloarea a două facturi neplătite din august 2020.
În plus, există și „penalități de întârziere în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere începând cu data scadentă a fiecărei facturi în parte și până la achitarea efectivă a debitului restant”.
Ceea ce înseamnă, până în prezent, un plus de 2 milioane de lei (400.000 de euro). Liberalii nu au plătit și au apelat și ei la ultima instanță care-i mai poate judeca: Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aceeași filială Ilfov mai era obligată, în decembrie 2023, de magistrații de la Curtea de Apel București să achite către Amma Print o factură de 301.000 lei (60.000 de euro), din februarie 2021.
Cum penalitățile prevăzute sunt aceleași, s-ar mai strânge măcar un milion de lei. Și această factură e neachitată, decizia fiind atacată la ÎCCJ.
Filiala Giurgiu a PNL a pierdut și ea în instanță procesul în care Amma Print cere să i se achite factura de 321.000 de lei (60.000 de euro) emisă în septembrie 2020. La care se adaugă aceleași penalități de 0,5% pe zi, care mai pot produce un plus de un milion de lei.
Mihail Volintiru conduce firma Amma Print și are 85% din acțiuni. Compania a livrat materiale tipărite și vestimentație (geci, șepci) pentru PNL în 2024.
„Sunt proiecte dezvoltate în campaniile din anul 2024 cu PNL, cât și cu Alianța PSD-PNL de la europarlamentare. Plata începe din ianuarie 2025. Au achitat deja prima rată de eșalonare. În relația cu PNL, o parte din sumă se achită în 36 de luni, o altă parte în 60 de luni. În primele 36 de luni rata este de 2,5 milioane de lei. Rata scade apoi”, declara pentru Snoop Mihail Volintiru, patronul AMMA Print, pe 7 februarie 2025.
În total, susținea că avea de primit, la acel moment, 125-130 milioane de lei (25-26 milioane de euro) doar de la PNL.
Contactat de Europa Liberă, Volintiru spune că liberalii au mai redus din datorie, fără a oferi însă măcar estimativ o sumă la care s-a ajuns în prezent.
„Între timp au mai făcut plăți. Am făcut niște eșalonări”, a declarat Volintiru pentru Europa Liberă.
Suma care ar fi trebuit achitată lunar este de 2,5 milioane lei (500.000 euro).
Relația cu năbădăi dintre PNL și patronul AMMA Print
Între 2020-2021, când au fost contractate o parte din datoriile care făceau obiectul dosarelor prezentate mai sus, președintele PNL era Ludovic Orban.
Acesta spune că vina aparține filialelor, care acționau independent.
„Noi am și dat atunci o hotărâre prin care angajarea cheltuielilor de peste 10.000 euro să se facă cu aprobarea Secretariatului General, dar probabil aceste cheltuieli au fost făcute în campanie și intră sub regimul legii de finanțare a campaniilor electorale”, explică Orban cum au fost luate deciziile.
Fostul președinte al PNL recunoaște că problema este una mai veche și a fost generată în urma fuziunii cu Partidul Democrat Liberal (PDL).
Pe 26 iulie 2014, cele două grupări politice formau Alianța Creștin Liberală (ACL). Fuziunea efectivă avea loc pe 17 noiembrie 2014.
„În 2017-2020 ne-am confruntat cu foarte multe executări silite venite de la filiale, în special de la fostele filiale ale PDL, mai puține ale PNL, că noi aveam un sistem mai centralizat de cheltuieli”, susține Orban.
Conform acestuia, PNL s-a confruntat cu probleme similare și după campaniile electorale din 2009 sau 2012.
Întrebat cum apreciază penalizările de 0,5% pe zi, impuse de AMMA Print, Orban a răspuns „e prost cine semnează. Probabil n-au fost atenți, nu s-au uitat la prevederile contractuale”.
Orban are și un moment politic comun cu Volintiru. În august 2014, Orban era numit președinte al organizației PNL Dâmbovița. Îi lua locul celui care asigurase, doi ani de zile, interimatul: Mihail Volintiru. Câteva zile mai târziu, Amma Print acționa PNL în instanță pentru o datorie de 2 milioane de euro.
Doi ani mai târziu, PNL rămânea fără sediul din București, de pe bld. Bălcescu nr. 21. Era executat silit pentru 1,2 milioane lei (250.000 euro), la a treia strigare, după ce imobilul fusese inițial scos la vânzare pentru 2,4 milioane euro (500.000 euro).
„Executarea nu a plecat de la Amma Print, ci de un alt creditor al PNL-ului, care a început procedura. Am cumpărat creanța acelui creditor fără să fi știut că au început procedura de executare. S-a perpetuat ideea că noi am executat silit, dar n-am avut nicio legătură cu subiectul”, se scuză Volintiru.
„Pe noi nu ne interesează să executăm sediile partidelor, ne interesează să ne luăm banii”, explică el.
Europa Liberă a cerut PNL un punct de vedere pe subiectul datoriilor partidului față de Amma Print. Nu l-am primit.
Penalizările care lovesc PRO România
Ce se întâmplă la casele politice mari ale PNL și PSD se întâmplă și la cele mai mici.
În ianuarie 2022, magistrații Tribunalului București obligau reprezentanții Partidului PRO România să plătească 5,4 milioane lei (puțin peste 1 milion de euro) aceleiași Amma Print. Suma reprezenta factura neonorată din campania electorală din 2020, plus penalitățile.
PRO România a contestat decizia și a pierdut procesul, la sfârșitul anului respectiv, ceea ce înseamnă că suma datorată crește spre 7 milioane de lei (1,4 milioane de euro).
Întrebat de Europa Liberă ce s-a întâmplat în timpul executării silite, Victor Ponta (președintele PRO România în perioada 2018-2022) a vorbit despre „cei care fac sute de milioane din bani publici printând niște afișe și pliante pe care nu le vede nimeni”.
Întrebat dacă mai lucrează cu Mihail Volintiru, Ponta a răspuns scurt: „nu, e un șarlatan! N-am lucrat eu cu el, au lucrat cei de la partid și ne-a costat foarte dur acest lucru”.
Penalizări de milioane pentru PMP
Aceeași rețetă, a penalităților mari, a făcut ca Partidul Mișcarea Populară (PMP) să fie în proces de executare silită.
În 2014, Amma Print SRL tipărea materiale electorale pentru PMP în campania prezidențialelor, candidatul de moment fiind atunci Elena Udrea, fostă ministră a Dezvoltării, în prezent încarcerată după ce a fost condamnată într-un dosar de corupție.
Pentru că factura de 620.000 de lei nu a fost achitată, în 2017 societatea a dat în judecată partidul. În 2019, magistrații au decis în favoarea firmei și au obligat PMP și la achitarea penalităților care, la acel moment, erau de mai mici – 0,3%/zi de întârziere.
„Nu ne-au plătit nici un leu, deși le-am propus trei – patru variante de stingere a debitului. Singura lor ofertă a fost să ne achite 25% din sumă și să încheiem litigiul”, spunea Mihai Volintiru, acționarul principal la Amma Print pentru G4Media în 2020.
La acel moment estima că datoria totală se ridica, cu tot cu penalități, la 4,6 milioane de lei (aproape 1 milion de euro).
La începutul lunii aprilie 2020, pentru că datoria nu era onorată, Amma Print a depus la Judecătoria Sectorului 1 din București acțiuni de executare silită. Erau vizați aproape o sută de consilieri locali sau județeni ai PMP.
„E o datorie de care n-am fost eu responsabili, dar cei care au fost responsabili nu mai erau niciunul prin partid și existau foarte multe neclarități”, a explicat pentru Europa Liberă Eugen Tomac, președintele PMP din 2015 până în prezent.
Acesta s-a prezentat la discuții cu reprezentanții Amma Print și a acceptat să achite jumătate din valoare – aproximativ 2,3 milioane lei (aproape 500.000 euro) pentru o datorie inițială de 620.000 lei (125.000 euro). De patru ori mai mult.
„Aveam de ales între a-mi pune colegii în dificultate și a merge totuși la această negociere, având o decizie definitivă a instanței. Nu mai aveam ce face”, susține Tomac.
Întrebat cum poate reprezentantul unui partid politic să semneze că acceptă penalități atât de mari, Tomac a răspuns că a avut un șoc în momentul în care a aflat de ele.
„Am fost șocat și ăsta a fost unul din argumentele pe care le-am adus și în instanță, că e disproporționată abordarea, în raport cu posibilitățile unui partid politic. Practic, am plătit subvenția pe câțiva ani de zile pe un contract care valora de zece ori mai puțin”, explică președintele PMP.
Cine este Amma Print
Înființată în februarie 2000, Amma Print este controlată de Mihail Volintiru, în vârstă de 53 de ani (85%), de soția lui, Ana Maria (5%) și sora lui, Rădița Moțoc (10%).
Socrul lui Mihail Volintiru este Ion Pârgaru (77 de ani), deputat PDSR (1998 – 2002), ulterior USL (2012-2016).
Absolvent în 1972 al Facultății de Comerţ Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, Pârgaru a urmat între 1985-1989 cursurile Universității Politice şi de Conducere Bucureşti.
Economist la Întreprinderea de Comerţ Exterior PRODEXPORT – Bucureşti (1972-1978), apoi la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale (1978-1980), Pârgaru a fost secretar economic la Consulatul General din Montreal, Canada (1981-1983) și secretar economic la Ambasada României din Washington, SUA (1983-1984).
Decan din 2008 al Facultății de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Titu Maiorescu” Bucureşti - filiala Târgu-Jiu, a ocupat tot de atunci funcția de preşedinte la Camera de Comerţ şi industrie a Municipiului Bucureşti.
În 1966, pe când avea 18 ani și era elev la Liceul Teoretic din Tg. Jiu, Ion Pârgaru ar fi fost racolat de Securitate. Sub numele conspirativ „Ion Ionescu”, ar fi dat mai multe note informative despre colegii de liceu.
Cu toate acestea, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) i-a dat, în august 2009, o adeverință în care transmite că „nu i se poate atribui calitatea de lucrător colaborator al Securității”.
În 2012, ginerele lui Pârgaru, Mihail Volintiru, era numit președinte interimar la PNL Dâmbovița de conducerea națională a PNL, în fruntea căreia se afla Crin Antonescu.
Pe lista parlamentară a Uniunii Social Liberale (PSD-PNL) apărea, din partea PNL, și Ion Pârgaru, care a obținut de altfel și al doilea mandat parlamentar.
În ultimii cinci ani fiscali disponibili (2019-2023), Amma Print a avut cifra anuală de afaceri de cel puțin 35 de milioane de lei, cu două vârfuri de 66, respectiv 64 de milioane de lei, în anii electorali 2019 și 2020.
Acesta din urmă a fost și anul cu cel mai mare profit, de 39 milioane de lei. Ultimul profit declarat, în 2023, este de 12,5 milioane lei la o cifră de afaceri de 34 de milioane lei și 56 de angajați.
Per total, între 2019-2023 a avut cifra de afaceri de 237 milioane lei și un profit brut cumulat de 118 milioane lei.
Sindromul Stockholm în politica mare
În 2014, Volintiru era îndepărtat de la conducerea PNL Dâmbovița. În locul său era numit Ludovic Orban. În scurt timp, omul de afaceri dădea partidul în judecată și cerea două milioane de euro.
„Sunt creanţe vechi pe care sper să le recuperez în instanţă pentru că partidul nu are nici o intenţie să le plătească”, declara Volintiru la România TV, în 2014.
O parte din bani reprezentau datorii din campania prezidenţială a lui Crin Antonescu din 2009, la care se adăugau penalități. Volintiru avea deja o decizie favorabilă pentru o parte din suma datorată şi, cum liberalii dâmboviţeni erau în criză de lichidităţi, Volintiru şi-a recuperat banii prin executarea silită a sediului, conform România TV.
Ceea ce nu înseamnă că relațiile dintre Amma Print și PNL s-au oprit, cum nu s-au oprit nici în cazul celorlalte partide, păstrându-se și clauza care permite ca sumele neplătite la timp să se dubleze la fiecare jumătate de an.
Ca în cazul sindromului Stockholm, în care victima începe să își simpatizeze agresorul, grupările politice au continuat colaborarea inclusiv la ultimele alegeri parlamentare din decembrie 2024.
Atât PNL, cât și PSD au încheiat noi contracte cu Amma Print. Mai mult, lucrează cu Amma Print și la actuala campanie electorală.
Întrebat de Europa Liberă despre ce sume este vorba, Volintiru a refuzat să răspundă.
Cum se explică însă faptul că relația dintre companie și partide continuă, în pofida faptului că au un istoric de două decenii de procese și executări silite? Cum de are Amma Print încredere că o să-și recupereze restanțele de peste 30 de milioane de euro plus sumele pe care le facturează acum?
„Contractele sunt clare, condițiile sunt clare. Amma își face treaba, produce, livrează la timp, conform, ce stres să avem? Când nu-și respectă contractele, ajungem în instanță. De cele mai multe ori eșalonăm. Eu caut să nu să încurce și să nu creez probleme clienților, în sensul în care nu ne amestecăm în activitatea lor curentă. Și mergem înainte”, răspunde Volintiru la întrebarea Europei Libere.
Întrebat cum apreciază nivelul penalităților zilnice de 0,5%, a răspuns că există hotărâri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care acceptă și niveluri mai mari, de 6%/ zi.
„Care este motivul cuantumului penalităților? Crearea obligației de plată? Adică dacă clientul este rău intenționat, poate să aibă penalități și 1% și 2%/zi că dacă nu plătește, nu plătește și la un moment dat să ajungă în instanță. La noi este formulat standard, adică PNL-ul nu are contracte diferite de PSD sau invers. Clauzele contractuale sunt identice, diferența o fac produsul și prețul”, a răspuns Volintiru pentru Europa Liberă.
Executarea silită a partidelor ca practică
Clauzele Amma Print nu sunt ceva uzual pe piață, susțin actorii politici cu care a discutat Europe Liberă.
„Nu există furnizori care să perceapă penalități atât de mari”, a răspuns Eugen Tomac la întrebarea dacă piața de profil practică acest gen de clauze.
„Am mai lucrat și cu alte tipografii, nu-mi aduc aminte exact detaliile contractuale, dar nu cred că am mai întâlnit astfel de penalități”, susține și Ludovic Orban.
Amma Print nu este singura companie care ajunge să execute silit partidele pentru datorii neonorate la timp, dar este cea cu sumele totale cele mai mari.
Există zeci de alte situații, de-a lungul anilor. Sumele au fost însă mult mai mici. Câteva exemple:
- în 2012, PSD a fost executat silit pentru 20.000 lei, chiria neachitată pentru folosirea unui sediu de către Partidul Social Democrat, conform B1TV;
- în 2017, PNL Maramureș a fost executat silit pentru neplata unei facturi initiale de aproximativ 17.000 lei ce a urcat la 26.000 lei, din cauza penalizărilor. Datoria viza cheltuielile pentru „Balul Liberalilor 2016” organizat la Hotel-Restaurant Mara din Baia Mare, si consta din servicii de masa si cazare, conform 2mnews.ro;
- în 2018, PNL Neamț era executat silit pentru 3.100 lei, taxe de salubritate neachitate, conform realitateameadia.ro;
- în 2024, PSD Arad a primit ordin de executare silită pentru 130.000 de lei, reprezentând contravaloarea unui număr total de 34 de facturi neachitate din octombrie 2021 şi până în iulie 2024 pentru servicii de termoficare, conform arad.on;
- pe 20 februarie 2025, judecătoria Deva obliga Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) să plătească 5.500 lei, nota neachitată la Rastaurantul Catelo al firmei Sandi Com. AUR are de achitat și penalități din 22 iunie 2024, data emiterii facturii, până la monetul în care va onora plata.
49 milioane de lei/lună din buget către partide
Conform Expert Forum, în 2024 Autoritatea Electorală Permanentă a transferat de la bugetul de stat către partidele politice 386 de milioane de lei. Partidele au raportat cheltuieli totale de 417 milioane de lei.
Cele mai mari sume de la buget le-au primit:
- PSD: 153 de milioane de lei;
- PNL: 122 de milioane de lei;
- USR: 65 de milioane de lei;
- AUR: 36 de milioane de lei.
În ianuarie 2025, partidele au cheltuit în total 49 de milioane de lei, din care 39 de milioane, adică aproape 80% pentru presă și propagandă.
Cele mai importante cheltuieli pentru fiecare partid sunt următoarele:
- PSD a cheltuit 36 milioane de lei și a investit cel mai mult, 96% din bani, în contracte pentru presă și propagandă (34,6 mil. lei) și 2% pentru personal (524 mii lei). Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii;
- AUR a cheltuit 6 milioane de lei: 57% pentru presă și propagandă (3,4 mil lei), 12% pentru personal (731 mii de lei) și 9% pentru deplasări în țară și străinătate.Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii;
- USR a cheltuit 3,2 milioane de lei: 31% din bani pentru personal (1 mil. lei) și 16% pentru presă și propagandă (523 mii lei). Partidul a alocat 463 mii de lei pentru capitolul taxele mărcilor înregistrate. Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii;
- PNL a cheltuit în ianuarie 3,1 milioane de lei, din care 1,3 milioane de lei pentru rata pentru cumpărarea sediului. Pentru consultanță politică a alocat 563 mii de lei (17%), pentru personal 522 mii de lei (16%), iar pentru presă și propagandă 324 mii de lei (10%). Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii;
- SOS România a cheltuit 460 mii de lei, din care 70% pentru chirii și utilități sedii (325 mii lei) și 15% pentru deplasări în țară și străinătate (73 mii lei);
- PMP a cheltuit 150 mii de lei, din care jumătate pentru personal (77 mii de lei) și o treime pentru chirii și utilități sedii (47 mii lei);
- Pro România a cheltuit 40 de mii de lei, din care 66% pentru personal (26 mii de lei);
- POT a cheltuit 29 mii de lei pentru consultanță politică;
- Forța Dreptei a cheltuit 12 mii de lei, majoritatea fondurilor fiind dedicate pentru personal (6 mii lei) și chirii (5 mii lei).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
