Pentru Dimitri, un bărbat din orașul siberian Novosibirk, tată a doi copii, invazia Ucrainei de către Rusia a fost în primul rând o pacoste.
Specialist în IT, care se opune politicilor președintelui Vladimir Putin, Dimitri a trăit efectele războiului: veniturile afacerilor au fost lovite de sancțiunile occidentale, prețurile unor produse – precum automobilele – au crescut, iar fiul său a fost expus, la școală, la ceea ce el consideră că e propagandă naționalistă periculoasă.
Dar, în general, Dimitri - care și-a petrecut întotdeauna vacanțele la dacha familiei sau în regiunea Altai din apropiere - spune că viața nu s-a schimbat prea mult de la invazie.
Acum are 50 de ani și a trecut, de-a lungul anilor, prin multe șocuri mari: prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, căderea rublei rusești și neplata datoriei în 1998, precum și criza economică globală din 2008-2009, care a afectat puternic Rusia.
„E dificil din cauza sancțiunilor, pentru că software-ul rusesc nu e așa bun ca tehnologia americană. Dar am destui bani ca să-mi acopăr cheltuielile – cu excepția unei mașini noi”, spune el. Automobilele sunt „foarte scumpe acum” și majoritatea sunt chinezești, adaugă bărbatul.
La fel ca alți oameni care au vorbit cu jurnaliștii RFE/RL, Dimitri a cerut ca numele său de familie să nu fie dezvăluit, din motive de siguranță, în condițiile în care statul reprimă dur orice formă de critică împotriva sa.
Victoria din Moscova are doi copii și rude în Ucraina. Șocul și teama de la începutul războiului i s-au disipat. Lipsa unor medicamente – cauzată de panica din primele zile ale luptelor – a fost dată uitării. Creșterile prețurilor multor produse au fost acoperite de salariile mai mari. Apoi, în ultimii trei ani, s-au deschis multe locuri interesante la Moscova, care au făcut viața mai plăcută, în unele sensuri.
Cel mai mare impact, spune ea, este faptul că nu poate călători în Occident. Cândva vizitatori anuali ai capitalelor europene precum Roma sau Parisul, Victoria și familia ei au mers în vacanță, începând cu 2022, în Orientul Mijlociu sau în Rusia.
Turismul din Rusia a înregistrat o creștere după ce Occidentul și-a închis ușa în fața țării în semn de protest față de invazie. Altai, Caucazul și Soci, la Marea Neagră, sunt acum destinații pentru ea și prietenii ei moscoviți, afirmă ea.
„Niciunul dintre prietenii mei nu a avut dificultăți mari” din cauza războiului, adaugă ea. „Dar eu sunt din Moscova, iar situația din alte părți e diferită”.
Invazia Rusiei în Ucraina, care împlinește trei ani pe 24 februarie 2025, a devenit unul dintre momentele definitorii ale secolului al XXI-lea – are un bilanț uman devastator și a zdruncinat ordinea mondială condusă de Occident, în vigoare de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Trei ani de război în Ucraina în 36 de fotografii
Și, la fel cum consecințele sale se manifestă în mod diferit în întreaga lume, ele sunt resimțite în mod inegal și în interiorul Rusiei: o parte din cei 144 de milioane de cetățeni ai săi sunt neatinși, unii beneficiază și mulți alții pierd - mai ales drepturile și viețile.
Regiunile resimt stresul
Moscoviții - cu excepția celor activi politic sau celor din grupuri minoritare, precum migranții sau comunitatea LGBTQ – au fost, într-adevăr, scutiți în mare parte de efectele cele mai grave ale războiului, precum recrutarea, după cum a observat Victoria.
Însă, în alte regiuni – locuri precum Belgorod, de la granița cu Ucraina, și Buriatia, una dintre cele mai sărace zone din Siberia – impactul a fost semnificativ, iar efectele s-au văzut peste tot, de la scăderea numărului de joburi și a salariilor, până la nenumărați morți și răniți.
Bărbații din aceste regiuni reprezintă majoritatea soldaților ruși care luptă în Ucraina. Pentru ei, participarea la război a fost un bilet la loterie, premiul pentru întoarcerea în viață fiind o remunerație financiară incredibilă pentru standardele locale.
Salariile soldaților sunt de multe ori mai mari decât salariile locale, oferindu-le celor care supraviețuiesc războiului posibilitatea de a-și cumpăra primul apartament, o mașină mai bună sau de a-și permite prima vacanță în străinătate.
Rolul semnificativ pe care salariile mari îl joacă în determinarea bărbaților din regiunile sărace să se ofere voluntari pentru a lupta pe front se reflectă în modul în care aceștia și-au descris serviciul militar pentru Current Time drept „muncă”.
Războiul a fost, de fapt, un transfer important de bogăție din fondul național al guvernului către regiunile cele mai sărace, sub forma salariilor soldaților, a plăților pentru beneficii – precum decesele și rănile de război, și a comenzilor pentru arme și echipamente militare.
În acest an, Rusia crește cheltuielile pentru apărare cu un sfert, la 150 de miliarde de dolari. Multe dintre fabricile militare ale Rusiei sunt situate în regiuni.
„Cheltuielile de război au produs un boom al consumului în întreaga țară, nu doar la Moscova. Dar acesta nu e sustenabil. Imediat după ce va exista un acord de pace, consumul se va opri și venturile vor scădea mult”, spune Chris Weafer, fondator al companiei de cercetare Marcro-Advisory, pentru RFE/RL.
Saci pentru trupuri și sicrie
Războiul i-a adus Rusiei și durere, și suferință, în ciuda faptului că e dus, în cea mai mare parte, în Ucraina. Kremlinul nu vorbește despre victime, însă fostul secretar american al Apărării, Lloyd Austin, spunea în ianuarie că numărul victimelor din Rusia se ridica la 700.000.
Aceste cifre reprezintă o problemă uriașă sistemului medical al țării, slab finanțat dintotdeauna. Regiuni etnice precum Buriatia au suportat povara morților din război.
În micile orașe și sate din țară, sosirea sacilor mortuari negri și a sicrielor cu soldați morți a fost, la începutul războiului, o priveliște șocantă.
Acum, după trei ani, numărul soldaților ruși uciși pe câmpul de luptă a ajuns la zeci de mii, conform investigațiilor independente ale Idel.Realities de la RFE/RL, ale BBC și ale altor instituții de presă, ceea ce a determinat Kremlinul să facă din cifra totală de morți un secret de stat, pentru a nu declanșa tulburări sociale.
Cu toate acestea, ascunderea adevăratei proporții a pierderilor țării nu i-a împiedicat pe ruși să devină desensibilizați la vestea morții unui alt vecin.
„La început, se vorbea despre fiecare moarte și mergeam la înmormântări. Acum, nici nu mai știu cine a fost ultimul care a murit, dacă a murit și câți dintre ei au murit”, spune un profesor din Ulan-Ude.
Războiul a provocat distrugeri în anumite regiuni din Rusia, iar fondurile pentru educație și alte servicii au ajuns în alte părți. Belgorod este în mod regulat ținta bombardamentelor, în timp ce părți din Kursk, din apropiere, au fost ocupate de Ucraina, aducând războiul acasă pentru cel puțin o mică parte a populației Rusiei.
Instalațiile energetice și militare din regiunile cele mai vestice ale Rusiei - de la Sankt Petersburg la Krasnodar - sunt, de asemenea, lovite în mod regulat.
Un stat represiv
Odată cu lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022, Putin a accelerat represiunea asupra libertății de exprimare, de asociere și a vieții private - persoanele liberale, cele din comunitatea LGBTQ, migranții și femeile fiind cei mai afectați de represiune.
Persoanele care și-au exprimat opoziția față de război au fost arestate sub acuzația de extremism și condamnate la lungi perioade de închisoare. Organizațiile LGBTQ au fost scoase în afara legii, iar barurile gay au fost închise. Între timp, migranții din Asia Centrală au fost constrânși să lupte, iar alții au fost deportați.
Mișcarea de opoziție din Rusia s-a prăbușit pe măsură ce liderii au fost închiși, uciși ori alungați din țară, în timp ce adepții lor fie au fugit în străinătate pentru siguranță, fie și-au oprit criticile publice de teama arestării.
De asemenea, Putin a intensificat îndoctrinarea patriotică la toate nivelurile societății, în special în școli, unde elevii sunt învățați să „iubească patria” și încurajați să servească țara.
Amestecul puternic de război, îndoctrinare și represiune a divizat societatea, rușii turnându-și frecvent vecinii care îndrăznesc să critice războiul în situații personale, cum ar fi la cabinetul unui medic.
Între timp, pe măsură ce războiul agravează situația demografică deja îngrozitoare a Rusiei, guvernul restrânge accesul la avort și sporește stimulentele pentru femei ca să aibă cât mai mulți copii.
În urma semnalelor Kremlinului pe această temă, mai mult de 12 regiuni rusești au adoptat în ultimele luni legi care interzic „constrângerea la avort”.
Estul – bine venit, Vestul - afară
Invazia totală a Rusiei în Ucraina a rupt, de asemenea, legături comerciale vechi de decenii cu Occidentul. Firmele americane și europene - inclusiv producătorii și lanțurile de magazine - s-au retras din țară. În locul lor au apărut companii naționale și asiatice.
„Dacă te plimbi pe străzi, observi lipsa unor branduri familiare din Occident. Sunt fie companii rusești care vând produse similiare, fie produse asiatice”, spune Chris Weafer, fondator al companiei de cercetare Marcro-Advisory
„Și, în mod cert, vezi mai multe mașini chinezești pe drumuri”, adaugă el.
Turiștii europeni care vara inundau Moscova și Sankt-Petersburg au fost înlocuiți de turiști din țări arabe și, într-o mai mică măsură, de chinezi, spune el, întrucât liniile aeriene rusești, interzise în Occident, au deschis mai multe rute în Orientul Mijlociu și în Asia.
Războiul a forțat Rusia să își reorienteze economia spre Asia – în special spre China – după ce Occidentul a redus sau a oprit importurile de energie și a izolat țara de piețele sale financiare.
Potrivit lui Weafer, chiar dacă relațiile diplomatice și de afaceri cu Occidentul ar fi complet restabilite în urma unui acord de pace, este puțin probabil ca relațiile comerciale și de altă natură cu Rusia să revină la starea anterioară.
„Rușii nu vor reveni neapărat la vechile obiceiuri de a cumpăra produse occidentale sau de a călători în principal în Occident, deoarece s-au obișnuit cu noile mărci și destinații”, adaugă el.
La acest articol au contribuit reporteri ai Current Time.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.