Mai sunt 8 săptămâni până la alegerile parlamentare, programate de guvern pe 6 decembrie. PSD ar dori să le amâne până în 14 martie, iar deputatul Adrian Dohotaru, fost USR, acum independent aflat la remorca PSD, a depus deja un proiect de lege în acest sens. Deși PSD & aliații săi au majoritatea în Parlament, președintele Iohannis are pârghii suficiente prin care poate menține desfășurarea alegerilor generale la timp. Care este însă miza partidelor care doresc amânarea parlamentarelor și cum ar fi afectat procesul democratic?
Contra cronometru
Discuția momentului se leagă de calendar, în sensul în care proiectele de lege inițiate de PSD mai au timp sau nu să fie promulgate de președinte până în 6 decembrie. Experții consultați de Europa Liberă susțin că procesul electoral, deja declanșat prin Hotărârea de Guvern 744/ 2020, poate fi oricând întrerupt dacă o lege care amână alegerile intră în vigoare până atunci. ”Important este ca legea nouă să nu intre în vigoare până în 6 decembrie, atunci există posibilitatea să se întrerupă procesul electoral început în baza legii vechi”, spune avocata Elena Nicuț.
În momentul de față este așteptată motivarea Curții Constituționale la decizia din 29 septembrie prin care judecătorii CCR au dat dreptul Parlamentului să stabilescă data alegerilor. De la apariția motivării, legea urmează să fie adoptată de Parlament, iar președintele Iohannis are la dispoziție 10 zile pentru promulgare (art 77 al 3 din Constituție). Cel târziu la jumătatea lunii noiembrie, legea ar putea să intre vigoare.
În ce privește legea de amânare a alegerilor (proiectul lui Dohotaru), o lege obișnuită și nu una specială ca precedenta, ea trebuie să treacă printr-o serie similară de proceduri: respingere de către președinte, contestare la CCR, motivare, promulgare etc. Întreg procesul se poate lungi până spre finele lunii noiembrie, ceea ce ar ridica mari probleme financiare- candidatații vor fi în plină campanie, buletinele de vot vor fi deja tipărite- nemaivorbind de cele democratice.
Analistul Cristian Pârvulescu a explicat pentru Europa Liberă că ”PSD nu mai poate să împiedice alegerile din 6 decembrie, singurii care mai pot face asta sunt guvernul și președintele Iohannis. Majoritatea parlamentară nu are nicio șansă în calendarul care există deja să facă asta și ar avea și probleme constituționale, pentru că un parlament care este în prelungiri în condițiile în care nu există în Constituție nimic despre pandemie, este un parlament care nu mai are putere, deci este un parlament inutil. Amânarea alegerilor nu se justifică, pur și simplu”.
Pandemia de Covid, pretext și mijloc de presiune
Din informațiile Europei Libere, PSD nu este decis să amâne alegerile parlamentare, fiind conștient că va fi acuzat că este un demers generat de frica unui scor prost, după ce a fost înfrânt la alegerile locale. Surse din partid ne-au spus că la nivelul conducerii și al consilierilor se analizează impactul de imagine, care ar fi mai degrabă negativ, pentru că PNL și USR-PLUS vor merge pe mesajul: ”PSD-ului îi e teamă de alegeri”.
De altfel, Marcel Ciolacu a încercat să extragă responsabilitatea partidului dintr-o eventuală amânare: ”Dacă vom avea 4.000 de infectări pe zi, cred că este legitim un vot în Parlament de a se amâna. Nu PSD amână alegerile. PSD se pregăteşte de alegeri pentru data de 6 decembrie. Dacă Guvernul va gestiona la fel de catastrofal pandemia, este posibil să avem o amânare a alegerilor".
Contextul pandemic îi este favorabil lui Ciolacu în susținerea acestei teorii : cazurile au crescut îngrijorător, cu o medie de 3000 zilnic și un vârf de 3.500 sâmbătă, secțiile de ATI sunt supraaglomerate și vor fi sufocate dacă ritmul de contagiune se menține, așa cum atrag atenția medicii. În plus, Bucureștiul se apropie cu pași rapizi de ”scenariul roșu”, adică de o incidență a cazurilor de 3 la mia de locuitori. Alte 10 județe înregistrează o incidență de peste 1,5.
Analistul Cristian Pîrvulescu spune că PSD dorește mai mult să provoace scandal și să-și axeze campania pe ”incompetența guvernului”.
”Cred că intenția lor e să facă scandal și să acuze guvernul și președintele de proastă gestiune și să cîștige ce se poate câștiga din asta. Vor să sperie lumea. Costurile politice ale scandalului sunt mai mici decât cele ale amânării alegerilor, care sunt intolerabile pentru România. În sensul în care nu ne mai permitem să stăm într-o situație în care nu se poate guverna pentru că nu există majoritate parlamentară și există un conflict între instituții care blochează țara în situații de criză”.
Parlament interimar și șchiop
Constituția permite prelungirea de drept a mandatului parlamentului în patru situații: ”stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora”, dar nu mai mult de trei luni ( art 63, al 1 și 2).
Deci, mandatele parlamentarilor au o durată extrem de precisă, până pe 20 decembrie, iar dacă România nu se află într-una din situațiile prevăzute de Constituție mandatele parlamentarilor încetează automat pe 21 decembrie. Parlamentul poate însă continua să funcționeze fără puteri depline: nu poate modifica Constituția și ”nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice” ( art 63, al 4).
Avocata Elenina Nicuț spune pentru Europa liberă că ar fi o situație nemaiîntâlnită, iar singura soluție pentru a reda parlamentului puterile ar fi ca președintele Iohannis să declare starea de urgență.
”Parlamentul va fi ca un guvern cu puteri limitate, interimar, nu poate da legi organice, nu poate foarte multe. In caz că se ajunge la ceva de genul acesta, ar exista o soluție: starea de urgență, care prelungește de drept mandatele și ar permite parlamentului să aibă puteri depline pe perioada ei. Nu ar fi exclus să declare președintele stare de urgență, ar fi una nu pe fond de pandemie ci de vid legislativ. Ca să salveze puterile și onoarea parlamentului, strict teoretic, ar putea să o facă”.
Politic însă este puțin probabil ca lucrurile să stea așa. De altfel, președintele Iohannis a spus clar că alegerile trebuie să aibă loc la data de 6 decembrie și a atras atenția PSD și celor care vor amânarea că nu vor avea puteri depline și nu vor putea ”să mai şurubărească un pic la legislaţie”.
”Alegerile trebuie să aibă loc. Nu putem să continuăm fără un parlament cu puteri depline. V-am explicat, acest parlament este unul care expiră pe 20 decembrie, asta este, așa scrie în Constituție, după care, chiar dacă ar rămâne, nu mai are puteri depline, nu mai poate să dea legi organice, nu mai poate nici să le ia în discuție. Deci, oricâte proiecte de legi ar pune pe masă unii parlamentari care nu se mai satură şi vor să mai rămână un pic acolo să mai şurubărească un pic la legislaţie, aceste lucruri prin Constituţia noastră nu sunt posibile”, a declarat Iohannis.
Un argument puternic împotriva amânării alegerilor este acela că situația epidemiologică în luna martie ar putea să nu fie mai bună decât cea din decembrie. De altfel, și alegerile locale au fost amânate din iunie în septembrie pe motiv că vor fi mai puține cazuri de Covid, ceea ce nu s-a întâmplat, ba din contra, numărul a crescut de 10 ori (în iunie era o medie de 300 cazuri/zi, iar în octombrie e de 3000 cazuri /zi.
Cristian Părvulescu atrage atenția că în Statele Unite, de exemplu, alegerile nu se amână nici în caz de război.
”Alegerile se pot amâna trei luni în anumite condiții care acum nu se întrunesc. Din punctul acesta de vedere revenim la lovitura de stat constituțională și nu cred că ne putem juca cu chestia asta a doua oară. Nu suntem în condiții de război, ci de pace, într-o pandemie. În Statele Unite nici dacă e război nu contează, alegerile se fac”.
Cum joacă partidele amânarea alegerilor
Marcel Ciolacu a scris duminică pe pagina sa de Facebook că România se află în pragul unei ”catastrofe medicale” și că ” toate forţele politice ar trebui să-şi dea mâna pentru a trece cu bine peste această perioadă”, dar că ”Iohannis şi Guvernul PNL refuză orice dialog constructiv şi se pregătesc doar de alegeri”. Ciolacu îl acuză pe președintele Iohannis că refuză să promulge legea care dă dreptul parlamentului să fixeze data alegerilor. Deocamdată motivarea CCR nu a venit, deci legea nu a ajuns la promulgare.
”La sfârşitul lui iulie, Parlamentul a votat cu o largă majoritate o lege prin care data alegerilor poate fi stabilită de legislativ, la fel cum s-a întâmplat când s-au amânat alegerile locale. Atunci a fost o decizie bună, acum Iohannis şi PNL au făcut totul pentru a bloca această lege! Au contestat-o la CCR şi au pierdut. Două luni de tergiversări!!! Şi în continuare Iohannis refuză să promulge legea votată de Parlament! Iar până când preşedintele nu va promulga această lege, Parlamentul nu are nicio pârghie legală pentru a evita dezastrul medical spre care ne îndreaptă iresponsabilitatea lui Iohannis şi a Guvernului Său”, scrie Ciolacu.
În PSD au început deja pregătirile pentru alegerile parlamentare și lupta pentru liste, care se anunță una dură. Gabriela Firea, înfrântă la București, a fost recompensată cu prima poziție la Senat, în schimb Eugen Nicolicea, Florin Iordache și Carmen Dan se pare că vor rămâne pe dinafară.
Traian Băsescu, deși într-o alianță la Consiliul General recent semnată cu PNL, îi ține isonul lui Macel Ciolacu. ”Iresponsabilul de la Cotroceni şi inconştientul vesel de la Victoria, au impresia că sunt “pe val” de simpatie populară care trebuie valorificată, după mintea lor, chiar şi cu sacrificarea vieţii şi sănătăţii bătrânilor, a copiilor sau a celor care mai au şi alte boli”, spune Traian Băsescu într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.
Dan Barna, liderul USR-PLUS admite că dacă lucrurile rămân ”într-o zonă controlabilă” alegerile pot avea loc pentru ”că această instabilitate, acest joc de-a şoarecele şi pisica între Guvern şi Parlament” trebuie să înceteze. ”În momentul în care ai un număr mare de cazuri, amânarea lor devine o alternativă rezonabilă”, spune Dan Barna.
Și USR-PLUS se pregătește pentru alegeri, a început strângerea de semnături și alcătuirea listelor, proces care se anunță cu scântei.
O atitudine tranșantă a avut liderul UDMR, Kelemen Hunor, în opinia căruia alegerile trebuie să aibă loc la data stabilită, pentru că nu se știe care va fi situația pandemiei în primăvară.
„Cu amânarea alegerilor nu vom rezolva absolut nimic, vom crea alte probleme. Eu cred că în ziua alegerilor, prin dublarea secțiilor de votare, se poate reduce riscul de îmbolnăvire”.
O altă variantă de protecție suplimentară anti-Covid ar putea fi desfășurarea alegerilor în două zile consecutive.
