Linkuri accesibilitate

Cursa vaccinării. România așteaptă 3 vaccinuri noi, aflate în lucru sau la aprobare


AstraZeneca este unul dintre cele 3 vaccinuri COVID-19 folosite până acum în România.

Pe fondul problemelor de producție și distribuție care au întârziat timpul estimat pentru vaccinarea unui număr cât mai mare de cetățeni europeni, a crescut și nivelul de așteptare a viitoarelor vaccinuri.

În condițiile în care Comisia Europeană (CE) nu se îndreaptă, cel puțin deocamdată, spre China sau Rusia pentru vaccinurile produse de acestea, statele membre au în prezent la dispoziție doar cele trei vaccinuri pentru care a început deja distribuția: BioNTech & Pfizer, Moderna și AstraZeneca.

CE a semnat însă contracte și pentru alte trei vaccinuri COVID-19, cu atât mai necesare cu cât ritmul actual în care are loc imunizarea este mult întârziat față de estimările și promisiunile inițiale. Dacă se menține ritmul actual, România ar atinge pragul de 70% din populație vaccinată abia în septembrie 2022, potrivit estimărilor făcute de Politico.eu.

Viitoarele vaccinuri COVID

CureVac este unul dintre vaccinurile aflate în lucru, din care Comisia Europenă a rezervat 405 milioane de doze. Vaccinul face parte din categoria celor bazate pe ARN mesager (ARNm). CureVac este o societate europeană cu sediul în Germania, care a semnat în 6 iulie, un acord de împrumut în valoare de 75 de milioane EUR cu Banca Europeană de Investiții, pentru crearea și producerea pe scară largă a unor vaccinuri, incluzând un potențial vaccin al CureVac împotriva COVID-19, informează CE. Pentru imunizarea cu acest vaccin sunt necesare 2 doze.

Vaccinul produs de Johnson & Johnson/Janssen Pharmaceuticals este evaluat în prezent, în vederea aprobării, de Agenţia Europeană pentru Medicamente. Acest tip de vaccin, din categoria adenovirus, învață corpul să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul. Pentru imunizarea cu acest vaccin este necesară o singură doză. Comisia Europeană a rezervat 400 milioane de doze.

Sanofi-GSK este un vaccin pe bază de proteină pentru care Comisia Europeană a semnat un contract ce va permite tuturor statelor membre ale UE să achiziționeze până la 300 de milioane de doze. Sanofi și GSK lucrează la un vaccin care folosește tehnologii inovatoare de la ambele companii. Sanofi contribuie cu antigenul proteinei S a COVID-19, care se bazează pe tehnologia ADN-ului recombinant. Contribuția GSK se referă la tehnologia sa adjuvantă. Pentru imunizarea cu acest vaccin sunt necesare 2 doze.

Sputnik V din Rusia, Sinopharm și Sinovac din China

Vaccinul rusesc Sputnik V și cel chinezesc Sinopharm nu se află pe lista vaccinurilor pentru care Comisia Europeană are în acest moment în vedere încheierea unor contracte. Ambele sunt distribuite deja în mai multe țări, inclusiv în Ungaria, pe baza achiziției directe și a aprobărilor interne. Ungaria este singura țară membră a Uniunii Europene care a încheiat până în acest moment înțelegeri pentru primirea acestor vaccinuri.

Sputnik V este prezentat de producător drept primul vaccin COVID înregistrat, cu o eficacitate de peste 90% și care trebuie păstrat la temperaturi de peste 0 grade Celsius, ceea ce îl face ușor de transportat. Este un vaccin bazat pe vectori virali: vaccinul conține un virus modificat nepatogen (vector) în care sunt introduse fragmente din informația genetică a patogenului țintă.

Pentru imunizarea cu Sputnik V sunt necesare două doze, la interval de 21 de zile, dar spre deosebire de alte vaccinuri, între serurile din fiecare doză există mici diferențe.

Companiile din China au pus pe piață două vaccinuri: Sinovac și Sinopharm

Sinopharm este o companie de stat din China, care a livrat deja vaccinul său COVID în inclusiv în țări din Europa, precum Ungaria sau Serbia, iar Sinovac este o companie biofarmaceutică din Beijing. Vaccinurile Chinezești sunt vaccinuri inactivate: vaccinul conține o formă slabită (atenuată) sau inactivată a patogenului care este incapabilă să producă îmbolnăvirea. Pentru imunizarea cu vaccinurile produse în China sunt necesare două doze.

Tipurile de vaccin

Potrivit datelor furnizate de autoritățile române există 4 tipuri de vaccin avute în vedere în dezvoltarea celor menite să imunizeze populația în fața COVID-19:

  • Vaccinuri bazate pe proteine (vaccinuri subunitare): vaccinul conține proteine ale patogenului țintă sau fragmente din acestea obținute prin diferite procese tehnologice, dar nu și informația genetică necesară producerii lor.
  • Vaccinuri bazate pe vectori virali: vaccinul conține un virus modificat nepatogen (vector) în care sunt introduse fragmente din informația genetică a patogenului țintă. Unii vectori intră în celulele organismului și le furnizează informația necesară pentru a produce singure proteine ale patogenului țintă pentru a declanșa un răspuns imun, iar alții prezintă direct proteinele țintă pe suprafață.
  • Vaccinuri genetice: vaccinurile conțin fragmente de informație genetică de la patogenul țintă care odată ajunse în celulele de la locul administrării le permit acestora să producă singure proteine pentru a declanșa un răspuns imun. Din această categorie fac parte vaccinurile bazate pe ADN și ARN-mesager. De notat că acestea nu presupun modificarea informației genetice a persoanei vaccinate. Fragmentele genetice livrate în vaccin sunt degradate/eliminate la un interval de timp scurt după vaccinare.
  • Vaccinuri inactivate: vaccinul conține o formă slăbită (atenuată) sau inactivată a patogenului care este incapabilă să producă îmbolnăvirea.
XS
SM
MD
LG