Autoritățile din Austria au refuzat statutul de refugiat pentru două femei afgane după ce acestea au solicitat azil în 2015 și 2020.
Femeile au contestat refuzul în fața Curții Administrative Supreme austriece, care, la rândul ei, a solicitat o decizie a CEJ, prima instanță a Uniunii Europene.
„Nu este necesar să se stabilească că există riscul ca reclamanta să fie efectiv și în mod specific supusă unor acte de persecuție dacă se întoarce în țara de origine”, a spus CEJ în hotărârea sa.
„Este suficient să ținem cont doar de naționalitatea și sexul ei”.
Ministerul de Interne austriac nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta decizia Curții Europene de Justiție.
De când talibanii islamiști din Afganistan au revenit la putere în 2021, au înăsprit drepturile femeilor, au limitat acccesul la școală, muncă și libertate de acțiune în viața de zi cu zi.
În august, talibanii au stabilit un set lung de reguli care guvernează moralitatea în conformitate cu Șharia (legea islamică).
Regulile sunt aplicate de ministerul moralității, care spune că a reținut mii de oameni pentru încălcarea legii.
Șeful Națiunilor Unite pentru drepturile omului a cerut talibanilor să abroge un set de legi despre care el a spus că încearcă să transforme femeile în umbre.
O femeie, numită AH în actele judiciare, a fugit pentru prima dată din Afganistan în Iran împreună cu mama și surorile ei la aproximativ 13-14 ani, după ce tatăl ei dependent de droguri a încercat să o vândă pentru a-și finanța dependența, potrivit unui document al instanței care descrie solicitarea AH.
Cealaltă, identificată ca FN, născută în 2007, nu a locuit niciodată în Afganistan. Ea și familia ei locuiau în Iranul vecin fără permis de ședere, ceea ce înseamnă că nu aveau o muncă potrivită și ea nu putea primi o educație. Ea a fugit din Iran înainte de a depune o cerere de azil în Austria.
„Ea (FN) a spus că, dacă s-ar întoarce în Afganistan, ca femeie, ar fi expusă riscului de răpire, i-ar fi în imposibilitatea de a merge la școală și s-ar putea să nu se poată întreține fără familia ei acolo”, se arată într-un dosar al CEJ.
