Parchetul General a reacționat miercuri seară față de decizia Instanței Supreme de a retrimite dosarul Revoluției din 1989 la Parchet, pentru refacerea rechizitoriului, și spune într-un comunicat că urmărirea penală în dosar nu va fi afectată de decizia judecătorilor.
Procurorii spun că decizia Curții Supreme are în vedere doar „aspecte considerate neregularități ale rechizitoriului, precum și înlăturarea unor probe (înscrisuri)” dar că urmărirea penală în ansamblul său, sub aspectul actelor de inculpare nu este „afectată de motive de nelegalitate”.
Anchetatorii dau asigurări că vor reface rechizitoriul și că vor înlătura înscrisurile, așa cum le-a cerut Curtea Supremă și spun că s-au pus la curent cu ultimele noutăți în domeniul jurisprudenței internaționale privind infracțiunile considerate crime împotriva umanității „pentru a adapta redactarea actelor procedurale în această materie la specificul evenimentelor istorice investigate și pentru a răspunde excepțiilor analizate de către ÎCCJ în hotărârile sale”.
Știrea inițială
Curtea Supremă a respins miercuri contestația Parchetului General și a decis că dosarul Revoluției din decembrie 1989 se va întoarce la Parchetul Militar pentru refacerea rechizitoriului.
Decizia Curții Supreme este definitivă și survine excluderii, în octombrie 2020, a mai multor probe depuse de Parchetul Militar la dosar.
Printre acestea s-au aflat rapoartele Serviciului Români de Informații (SRI) și ale comisiei parlamentare care a anchetat evenimentele din 1989. Totodată, dosarul a fost retrimis la Parchetul Militar, pentru remedierea unor erori, iar procurorii au primit cinci zile pentru a le remedia, în caz contrar urmând ca dosarul să fie retrimis, în totalitate, procurorilor, ceea ce tocmai s-a întâmplat miercuri.
În aceste condiții, procurorii militari sunt obligați să refacă ancheta la 32 de ani de la Revoluția din 1989, în care au murit peste o mie de persoane.
În mai 2021, Curtea Supremă a decis restituirea dosarului la Parchet în cauza privindu-i pe „inculpaţii Iliescu Ion, Voican Voiculescu Gelu și gl. (rtr.) Rus Iosif, trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al acestei unităţi de parchet”.
Potrivit deciziei din mai 2021, procurorii trebuiau să refacă întreg dosarul după ce Curtea Supremă a exclus o serie de probe importate și a constatat nereguli judiciare în întocmirea rechizitoriului.
Surse din Parchetul Militar au precizat pentru Europa Liberă la acel moment că ar putea fi vorba de câțiva ani deoarece depozițiile a zeci de persoane vătămate au fost excluse din materialul probator, la fel documente de arhivă ale Marelui Stat Major, precum și descrierea faptelor reținute în sarcina inculpaților.
În dosarul revoluției nu a mai fost făcut niciun act procedural în dosar timp de zece ani, așa cum a arătat Europa Liberă, câtă vreme la putere s-au aflat nu doar Frontul Salvării Naționale (FSN) și urmașul său PDSR, ci și Convenția Democratică din România (CDR). Primele condamnări au fost date de abia în anul 2000, când generalii Mihai Chițac și Victor Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare, dar eliberați în urma recursului în anulare făcut de procurorul general Tănase Joița.
Tănase Joița este procurorul general în mandatul căruia a murit în condiții suspecte procurorul Cristian Panait, cel care a refuzat să-l aresteze pe procurorul Alexandru Lele, care-l arestase pe fiul prefectului de Bihor, Adrian Tărău, cap al contrabandei cu petrol, sponsor al partidului de guvernământ de la acea vreme, condus de premierul PDSR (actualul PSD) Adrian Năstase.
Chițac și Stănculescu au fost condamnați la închisoare în 2008. Chițac a murit în 2010 acasă, iar Stănculescu a fost eliberat în 2014 și a murit doi ani mai târziu într-un azil de lux.
În 2007, dosarul a fost blocat ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale care a decis mutarea cauzei de la Parchetul Militar la o secție civilă.
Procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat dosarul, a fost retras din anchetă de Laura Codruța Kovesi, iar în 2015 dosarul a fost clasat pe motiv că infracțiunile contra umanității nu erau prevăzute în legea penală.
Dosarul Revoluției a fost redeschis în 2016 de procurorul general interimar Bogdan Licu.
Pe 8 aprilie 2019 procurorul general de la acea vreme, Augustin Lazăr, a anunțat că procurorii Secţiei militare din Parchetul General i-au trimis în judecată pe fostul președinte Ion Iliescu, pe fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și pe fostul șef al Aviației Militare, Iosif Rus, precum şi pe Emil „Cico” Dumitrescu, fost consilier de stat în Ministerul de Interne și consilier al președintelui Iliescu, puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.
Despre Ion Iliescu şi Emil Cico Dumitrescu, procurorii militari au spus că au contribuit la amplificarea psihozei privind pretinsa existenţă a unor terorişti la nivelul Capitalei în decembrie 1989. Dumitrescu a murit în ianuarie 2019.
Dosarul suferea, însă, de un viciu de fond, așa cum a arătat Europa Liberă. Securitatea era scoasă din ecuație și exonerată de orice responsabilitate.
Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate abia după 13 iunie 2016, la 27 de ani de la Revoluție.
