Un raport al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii (SIPRI) din Stockholm, arată că Orientul Mijlociu a fost, în intervalul 2016 – 2020, principalul beneficiar al tranzacțiilor cu armament. Importurile din această regiune au crescut în total cu 25%, în urma achizițiilor făcute de Arabia Saudită (+61%), Egipt (+136%) și Qatar (+361%).
O scădere a achizițiilor, cu 59%, a înregistrat Turcia, în principal în urma opririi livrărilor avioanelor F-35 decisă de Statele Unite în 2019, după ce Turcia a importat sisteme de apărare aeriană rusești. Pentru a-și reduce dependența de importuri, arată SIPRI, Turcia își sporește producția internă de armament.
Aparatele de luptă F-35 au, în schimb, căutare în Orientul Mijlociu. Emiratele Arabe Unite au semnat recent un acord cu SUA pentru achiziționarea a 50 de avioane F-35 și 18 drone militare. Valoarea contractului depășește 20 de miliarde de dolari.
Frica de China menține achizițiile ridicate în Asia și Oceania
În Asia și Oceania, amplificarea perceperii Chinei drept o amenințare este principalul motiv din spatele importurilor de armament.Siemon T. Wezeman (SIPRI)
India, Australia, China, Coreea de Sud și Pakistan au fost cei mai mari importatori din Asia și Oceania.
Importurile Japoniei au crescut cu 124% în intervalul menționat. Taiwan-ul, deși a avut importuri mai mici față de perioada anterioară, a lansat totuși, în 2019, o serie de achiziții din SUA, inclusiv pentru avioane de luptă.
„Pentru multe state din această zonă, amplificarea perceperii Chinei drept o amenințare este principalul motiv din spatele importurilor de armament. Sunt plănuite noi importuri, iar câteva țări din regiune se uită la sporirea capacității interne de producție de armament”, spune Siemon T. Wezeman, cercetător principal la Institutului Internațional de Cercetare a Păcii (SIPRI) din Stockholm.
Achizițiile României
Pentru România, cel mai important moment din punct de vedere al achizițiilor militare din ultima perioadă a fost sosirea în Portul Constanța a primelor elemente ale sistemului de rachete HIMARS.
Elementele HIMARS, care au fost transferate la sfârșitul lunii februarie la sediul Batalionului 81 Rachete Operativ Tactice „Maior Gheorghe Șonțu” din Focșani, fac parte dintr-o contract, semnat în urmă cu trei ani, de 1,5 miliarde de dolari.
Acesta prevede achiziția a „trei sisteme cu câte 18 instalaţii de lansare fiecare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, muniţia, elemente de comandă control, senzori, suport logistic, mentenanţa, echipamente criptografice şi cu regim special, precum şi a serviciului de instruire a personalului la toate nivelurile necesare”, potrivit MApN.
În privința achiziției HIMARS (Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare), MApN precizează că achiziția se realizează de la Guvernul SUA prin programul Foreign Military Sales, iar furnizorii sunt companiile Lockheed Martin (pentru lansatoarele HIMARS și muniție), Raytheon (pentru sistemul de conducere a focului AFATDS - Advanced Field Artillery Tactical Data) și Harris (pentru stațiile radio).
Un alt contract de achiziție în derulare al Ministerului Apărării, în cadrul programelor prioritare, vizează peste 200 de transportoare blindate Piranha V, pentru care contractul a fost semnat tot în 2018, în baza unei Hotărâri de Guvern din anul anterior. Valoarea totală a acordului-cadru este de aproximativ 868 milioane euro, precizează Ministerul Apărării.
Un alt contrat care are Guvernul SUA drept furnizor se referă la achiziția, pentru Forțele Aeriene Române, a sistemului de rachete sol-aer cu bătaie mare HSAM – PATRIOT. Potrivit MApN, achiziția a fost decisă prin Legea 222 din 2017, deoarece valoarea estimată a contractului era mai mare de 100 milioane de euro, iar contractorii principali ai pachetului de echipamente și servicii aferente sunt companiile americane Raytheon și Lockheed-Martin. Echipamentele principale ale acestui sistem au început să sosească în România în august 2020.
Cel de-al patrulea contract de achiziție în derulare este cel pentru avioanele multirol F-16, în parteneriat cu guvernele Portugaliei și Statelor Unite. În octombrie 2020 au sosit în România, din Portugalia, cea de-a treia și cea de-a patra aeronavă F-16 Fighting Falcon din noul lot de cinci achiziționate din Portugalia în baza Legii 237/2019 „pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene”. Forțele Aeriene Române aveau deja în dotare 14 aeronave F-16 Fighting Falcon.
În afară de programele prioritare cu contracte în derulare, MApN mai pregătește investiții în:
- Sisteme de comandă și control C4I (comandă, control, comunicaţii, calculatoare şi informaţii) cu capabilități de integrare ISTAR (Informații, Supraveghere, Detectare, Identificare și Localizare a Țintelor și Cercetare);
- modernizarea aeronavelor IAR 99 din dotarea M.Ap.N;
- șapte sisteme UAS (aeronave fără pilot la bord) tactic-operativ clasa II;
- Sistem de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acţiune, portabil (MANPAD);
În privința perspectivelor globale de viitor, SIPRI arată că este prea devreme pentru cercetători să facă previziuni cu privire la o eventuală stagnare a nivelului tranzacțiilor cu armament. Efectul economic al pandemiei ar putea avea, totuși, un rol important, unele țări fiind nevoite să își regândească strategiile din domeniul de înarmare, spun experții din Suedia.
