Cazul Bode a fost semnalat de jurnalista Emilia Șercan care a analizat lucrarea publicată sub titlul „Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual” și a constatat numeroase încălcări ale eticii științifice.
Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj, unde ministrul Bode a susținut teza, a apreciat că este „profund viciată” reprezentând un „plagiat extins”. Șeful comisiei a fost profesorul Dacian Dragoș.
Tribunalul Sălaj și Curtea de Apel Cluj au respins contestațiile ministrului.
Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) s-a autosesizat la o lună după ce Lucian Bode a contestat la acest for decizia universității clujene. Analiza volumului publicat conținând teza de doctorat l-a absolvit pe ministru de acuzația de plagiat. „O decizie mizerabilă”, a comentat Emilia Șercan.
Consiliul este în subordinea Ministerului Cercetării, condus de Sebastian Burduja, subordonatul lui Lucian Bode, pe linie de partid. Iar decizia a venit exact în săptămâna în care urma să aibă loc rotația premierilor, întreruptă însă de greva profesorilor.
Lucian Bode a primit deci verdictul exact când se forma noul Guvern, iar acum poate emite pretenția să fie în continuare ministru de Interne, justificând prin faptul că este nevinovat. Președintele ceruse ca situația lui să fie clarificată până la rocada premierilor și, în funcție de acest lucru, liberalii să ia o decizie în privința omului doi din PNL.
Dialogul cu profesorul Dacian Dragoș de la Facultatea de Științe Politice și Administrative a UBB, președintele demisionar al CNECSDTI, a scos în evidență vulnerabilitățile organismelor care ar trebui să asaneze mediul academic de plagiatori și de impostură.
- Serviciul juridic al Ministerului Cercetării refuză să reprezinte în instanță Consiliul Național de Etică.
- Curtea Constituțională legiferează punând piedici comisiilor de analiză a tezelor de doctorat.
- Există presiuni asupra membrilor CNECSDTI și ai CNATDCU atunci când e vorba despre personaje politice importante.
- Cazul Bode poate fi închis, însă decizia în vigoare a Comisiei de Etică a Universității din Cluj constată plagiatul extins.
Europa Liberă: Demisia cu data de 1 iunie trimisă ministrului Cercetării, Sebastian Burduja, a primit vreun răspuns?
Dacian Dragoș: Nu, dar nu mă aștept la răspuns, mai ales că am făcut publică demisia. Este oricum un act unilateral. Secretarul de stat mi-a spus că s-ar bucura dacă aș renunța. N-am renunțat.
Europa Liberă: Erați prezent la ședința Consiliului CNECSDTI în care s-a decis că domnul Bode nu a plagiat?
Dacian Dragoș: De fiecare dată când s-a discutat acest caz, în ședințe online sau fizic, eu am ieșit cu totul. La fel colega de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), universitatea care a dat prima decizie, cea de plagiat. Puteam să fim prezenți fără să votăm, dar noi am preferat să nu asistăm deloc fiindcă noi ne-am pronunțat.
Europa Liberă: Câți au participat la decizie în cazul Bode?
Dacian Dragoș: În final au fost 19 participanți din care 18 au votat pentru decizie și o persoană s-a abținut, așa cum scrie și în raport.
Europa Liberă: Cum vă explicați diferența dintre concluzia analizei de la UBB și aceasta, de la Comisia națională de Etică?
Dacian Dragoș: Probabil s-au uitat strict pe Legea 206/2004 care definește plagiatul, iar noi la UBB am aplicat standarde mai stricte. Am văzut raportul și deduc că s-au uitat la sesizarea pe teză a jurnalistei Emilia Șercan, raportată la cartea publicată. Din ce am înțeles, textele s-au trecut și prin softul antiplagiat, cum scrie în raport.
Ciudat este că în cazul unei autosesizări ai niște indicii că într-o lucrare ar fi fraudă academică sau niște abateri etice, iar la final să ajungi la concluzia că nu există, contrazice și scopul autosesizării.
Europa Liberă: De ce s-a autosesizat CNECSDTI?
Dacian Dragoș: Domnul Bode a contestat la CNECSDTI decizia Comisiei de Etică a UBB, care analizase teza sa de doctorat. Dar noi nu analizăm teze de doctorat, asta fiind de competența CNATDCU. Așa că am trimis contestația domnului Bode la CNATDCU, care a refuzat să analizeze contestația, invocând decizia CCR, că nicio teză de doctorat intrată în circuitul civil nu mai poate fi analizată. Cel puțin așa o interpretează serviciul juridic al Ministerului Educației.
Și atunci, CNECSDTI s-a autosesizat pe cartea publicată, considerând că volumul publicat nu este identic cu teza. Precizez că CNECSDTI este competent să se pronunțe pe orice fel de lucrare suspectă de fraude etice, în afară de teze de doctorat și de abilitare.
Pe o carte cu plagiat, Consiliul Național de Etică poate da ca sancțiune, conform legii, retragerea cărții din circulație sau avertisment. La UBB nu este vorba de sancțiuni, ci doar de recomandări, fiindcă la momentul săvârșirii faptei dl. Bode nu făcea parte din comunitatea academică. Acolo noi am dat ca recomandare retragerea cărții, ceea ce autorul a și făcut. CNECSTDI ar fi putut să transforme în sancțiune recomandarea UBB. Dar a decis altfel.
Europa Liberă: Deci cartea care conține teza e altceva decât teza de doctorat?
Dacian Dragoș: Aici este toată discuția și poate fi interpretată în două moduri: dacă volumul reprezintă o publicare a tezei de doctorat, atunci merge la CNATDCU, dacă volumul este puțin diferit, deci nu exact același text, atunci competent este CNECSTDI.
Europa Liberă: În cazul Bode s-a făcut analiza dacă volumul publicat este identic cu teza de doctorat sau dacă este diferit într-o oarecare măsură ?
Dacian Dragoș: Da, a existat o astfel de constatare. Cartea nu se suprapune 100% cu teza.
Europa Liberă: Cum se face, practic, verificarea unei lucrări suspecte de plagiat la CNECSDTI ?
Dacian Dragoș: Se constituie un grup de lucru care analizează lucrarea, un grup de lucru ad hoc care prezintă un raport preliminar consiliului. Dar obligația este ca toți membri consiliului să se uite pe caz ca să poată vota în cunoștință de cauză. Este o procedură asemănătoare cu judecătorii raportori la unele instanțe din străinătate care pregătesc draftul deciziei pentru a se discuta în plen.
Europa Liberă: Nu ați fost prima dată într-o situație de a analiza lucrări ale unor oameni politici. Există o atenție specială în astfel de cazuri?
Dacian Dragoș: Din perspectiva mea, nu ar trebui. Și la Comisia de Etică a UBB am tratat cazul obiectiv, ca pentru orice alt doctorand. De aceea am subliniat că nu trebuie să ni se ceară o anumită decizie sau să ni se traseze o anumită direcție pentru că e vorba de un politician.
Trebuie să tratăm cazul exact la fel ca pentru toată lumea. Și la CNECSDTI, dincolo de presiunile pe care le vor fi simțit personal unii sau alții din consiliu, colegii s-au aplecat atent asupra cazului. Nu s-a prea știut că se analizează la noi, tocmai ca să se evite presiunile.
Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu procesele care încă există pe rol în cazul Bode?
Dacian Dragoș: Părerea mea este că procesele nu au avut de la bun început niciun sens fiindcă hotărârea Comisiei de Etică a UBB care a fost contestată nu este un act administrativ sancționator. Noi nu am sancționat pe nimeni, dl. Bode nu era cadru universitar, deci nu-l puteam sancționa.
Noi am făcut recomandări. Că recomandările au fost urmate, că s-a retras cartea, este alegerea persoanei analizate. Din punct de vedere juridic, acțiunile în instanță ar fi trebuit respinse ca inadmisibile, fiindcă ce a emis UBB nu sunt acte administrative. De altfel, până acum instanțele au respins contestațiile lui Lucian Bode. Nu văd de ce s-ar schimba situația în instanțele următoare unde se mai judecă.
Europa Liberă: După hotărârea de acum a CNECSDTI domnul Bode e curat?
Dacian Dragoș: Rămâne decizia Comisiei de Etică a Universității Babeș-Bolyai care a spus că dl. Bode a plagiat. Asta rămâne. Decizia UBB nu s-a anulat, prin urmare rămâne în vigoare, cu acele recomandări.
Europa Liberă: Ați fost în două rânduri șeful CNECSDTI. Știm că s-a schimbat numărul membrilor consiliului. Cum se face selecția ?
Dacian Dragoș: În aprilie s-a completat numărul de membri, fiindcă au plecat prin demisie mai mulți membri ai consiliului. Noi am cerut să se completeze consiliul până la 17 sau 19 câți eram la început, dar în aprilie s-a realizat completarea până la 23 de membri, deci mai mulți.
S-a considerat că e un număr similar cu alte organisme consultative ale Ministerului Cercetării. A fost o procedură de selecție, iar conducerea ministerului a luat decizia analizând aplicațiile depuse. Noi am primit doar lista noilor membri, n-am avut un cuvânt de spus la selecție.
Europa Liberă: Ați menționat în documentul de demisie mai multe dificultăți în raport cu ministerul. Ce a fost greu?
Dacian Dragoș: Când am preluat în 2020 conducerea Consiliului Național de Etică foarte greu s-au mișcat lucrurile fiindcă s-au despărțit Ministerul Educației de Ministerul Cercetării. Până s-a reorganizat Ministerul Cercetării a durat mult până s-a operaționalizat consiliul, de la buget, secretariat, avizarea juridică a hotărârilor, publicarea lor pe site, reprezentarea în instanțe.
După cum știți, nimeni nu acceptă sancțiunile CNECSDTI, toți merg în instanță. Nu avem niciun sancționat care să nu încerce în instanță să întoarcă decizia.
Aici un rol important are serviciul juridic care ar trebui să apere Consiliul Național de Etică, fiindcă suntem un organism consultativ al ministerului, fără personalitate juridică. A fost un refuz de la început al Direcției Juridice din minister care și acum refuză să facă ceea ce legea prevede.
A trebuit să ne apărăm singuri: un membru al Consiliului Național de Etică face apărările în instanță, ceea ce nu mi se pare normal. Cu toate acestea, nu am pierdut procese, dimpotrivă, am început să câștigăm. Contestațiile au fost respinse pe rând.
Europa Liberă: Cât a contat activitatea CNECSDTI în igienizarea etică a mediului academic ?
Dacian Dragoș: Noi ne-am făcut treaba nu în lumina reflectoarelor. Dacă nu este un caz răsunător de politician lumea nu prea e interesată de ce fac comisiile sau consiliile de etică. Doar dacă e un scandal și un personaj important, toată lumea are o părere de spus. Fără să facem mare tam-tam și fără să afectăm imaginea persoanelor în cazul cărora au fost respinse sesizările fiindcă nu s-au adeverit, consiliul a lucrat.
Noi între timp am sancționat rectori, am sancționat cercetători, am atras atenția că se face fraudă la aplicațiile pentru granturi, la calcularea indicelui Hirsch (indice care măsoară performanțele științifice ale cercetătorilor), am propus schimbarea metodologiei de acordare și de jurizare a granturilor de cercetare.
Europa Liberă: S-au adoptat propunerile?
Dacian Dragoș: Din păcate nu, dar avem dovada că am atras atenția că sunt necesare modificări. Poate acum, la noile granturi.
Europa Liberă: Totuși presa a scris despre cazurile aflate în atenția CNECSDTI, chiar dacă nu ați lucrat în lumina reflectoarelor...
Dacian Dragoș: Cel mai mediatizat caz a fost, până la cele cu conotații politice, cazul Ramona Lile, rector la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, cu șase plagiate. Dar nu atât de mediatizat ca în cazul lui Lucian Bode sau al premierului Ciucă.
Europa Liberă: Cum explicați faptul că politicienii doresc să își prindă la butonieră și un doctorat ?
Dacian Dragoș: Era o modă să faci doctorat pentru a-l afișa sau pentru a accede în carieră, dar scandalurile recente și decizia Comisiei de Etică a UBB au stopat cumva acest avânt.
Dacă e vorba de asanarea sistemului, se vede o rezervă de a mai accepta la doctorat astfel de persoane. Cred că este ireversibil, universitățile, conducătorii de doctorat vor avea o mare atenție pe cine iau la doctorat, pentru a nu se pomeni în tot felul de situații delicate.
Europa Liberă: De ce nu se vorbește despre conducătorii de doctorat, de comisiile care lasă să treacă lucrări plagiate, de revistele științifice și editurile care publică plagiate? Nu sunt complici?
Dacian Dragoș: Probabil că sunt etape în analiza fenomenului. Se încearcă și în această direcție, eu știu că și universitatea mea a luat măsuri cu privire la conducători de doctorat, probabil și alte universități fac sau vor face acest lucru.
Fiind o chestiune mai nouă constatarea de fraude academice, nu există o practică clar stabilită și atunci probabil analiza se limitează la sesizarea depusă și nu se merge mai departe.
Europa Liberă: Premierul Ciucă nu a ajuns pe mâna niciunei comisii pentru a-i fi verificată teza de doctorat suspectă de plagiat. Cum a scăpat? Sau n-a scăpat?
Dacian Dragoș: Din câte am înțeles, investigațiile administrative au fost suspendate la CNATDCU fiindcă dosarul a fost preluat de procuror. Procurorul i-a dat neînceperea urmăririi penale, s-a pronunțat, deci de aici înainte comisiile pot continua analiza de unde au lăsat-o.
Europa Liberă: Care sunt piedicile în asanarea sistemului?
Dacian Dragoș: Sunt unele probleme la CNATDCU, la validarea tezelor de doctorat. Multe teze sunt respinse pe motivul lipsei de calitate a lucrării care nu aduce nimic nou în domeniu. Însă la contestație sunt admise, iar instanța efectiv obligă CNATDCU să le valideze.
Și la abilitări sunt astfel de situații. Eu fac parte din comisia juridică de la CNATDCU și instanța ne-a obligat să acceptăm abilitarea unui fost om politic. E o ingerință a instanțelor în deciziile administrative, iar când se încearcă timid asanarea sistemului, o piedică pot fi și instanțele care merg pe chichițe procedurale. Ca să nu mai vorbim de Curtea Constituțională care legiferează de-a dreptul.
Și sancțiunile CNECSDTI sunt contestate exclusiv pe procedură: că nu s-a constituit grupul de lucru cum cred ei că zice legea, că nu s-a comunicat în termenul de 90 de zile decizia etc. Nimeni nu contestă pe fond, că nu a plagiat.
Europa Liberă: Credeți că noua Lege a Educației are prevederi eficiente împotriva plagiatului?
Dacian Dragoș: Nu am văzut ce a ieșit acum din Parlament, dar ultima variantă-draft pe care am văzut-o încerca să mai repare ceva din variantele anterioare, deci părea că se dorește limitarea fenomenului.
Dar depinde cum vor fi aplicate în practică măsurile. Dacă nu va interveni din nou Curtea Constituțională care a legiferat în ultima vreme în domeniu, stabilind ce poate fi și ce nu poate fi verificat de comisii. Deci nu știm ce iese de la Curtea Constituțională, pe partea de etică.
Europa Liberă: Proiectul România Educată a președintelui Iohannis e un succes?
Dacian Dragoș: N-am văzut să fie vreun efect în sistem al acestui proiect.
Europa Liberă: Cât de mult e influențat fenomenul furtului academic și al imposturii de nivelul etic al societății în care trăim?
Dacian Dragoș: Orice societate trece prin astfel de tulburări și astfel de bătălii. Până la urmă ele se dovedesc benefice pentru mediul academic, tot mai mult vor conta aceste lucruri.
Într-un mediu unde nu se agită apele, înseamnă că se acoperă totul, nu are nimeni curaj să dezvăluie frauda și impostura. În orice sistem sunt probleme mai mici sau mai mari, cu cât rezolvăm problemele mari, structurale, cu atât vom ajunge să le rezolvăm pe cele mici și atunci vom intra într-o normalitate.
