Contestația în anulare după noua interpretare a Curții Constituționale începe să-și arate efectele. Dan Șova, fost senator PSD, a reușit să-și anuleze condamnarea la închisoare. Urmează, săptămâna viitoare, pronunțare și în cazul unui fost deputat PSD, Constantin Niță, care a fost ministru al IMM și al Energiei. Marți, instanța supremă a respins o solicitare a lui Adrian Severin, care cerea constatarea nulității tuturor verdictelor definitive date de completul de cinci judecători în ulrimii cinci ani.
Ce oferă o contestație în anulare- pedepse cu închisoarea anulate pe timpul rejudecării, eventuale prescripții, ștergere de cazier și de prejudicii
Dan Șova fusese condamnat în septembrie 2018 la trei ani de închisoare prin decizie definitivă, pentru că, prin trafic de influență, a obținut contracte de asistență juridică de la CET Govora, o companie cu mari probleme financiare și cu angajați juriști. Șova intermediase pentru o firmă de avocatură consultanța juridică și a obținut 100.000 de euro, câte 10.000 de euro/lună de la CET Govora. Imediat după sentința definitivă, Șova s-a dus după gratii.
La 8 noiembrie 2018, Curtea Constituțională a stabilit că nu este legală procedura de alcătuire a completelor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Imediat, Șova a folosit decizia Curții în doi pași. Întâi a contestat pedeapsa și apoi a depus contestație în anulare, care, prin admitere, înseamnă rejudecarea procesului. A beneficiat, înainte de sărbătorile de iarnă, de admiterea solicitării de suspendare a pedepsei, iar marți, prin admiterea contestației în anulare, a obținut, așadar, anularea pedepsei la închisoare și rejudecarea cauzei.
După Dan Șova, se așteaptă deciziile Înaltei Curți la contestația în anulare pentru Constantin Niță și Daian Popescu, pe 25 februarie, iar în următoarele săptămâni, pentru Alina Bica, Tudor Breazu, Rudel Obreja
Procesul reîncepe pentru fapte care s-au petrecut între 2011 și 2014, iar dacă rejudecarea va dura trei ani, Dan Șova ar putea beneficia de prescrierea faptei. Iar dacă, între timp, va intra în vigoare și reducerea la cinci ani a termenului de prescripție – adoptată între modificările la Codurile penale și declarată constituțională la CCR-, procesul care reîncepe s-ar putea închide chiar în cursul acestui an.
Dan Șova depășise termenul de 30 de zile pe care îl prevede Codul de procedură penală pentru invocarea contestației în anulare – această cale extraordinară de atac prevăzută de lege. Decizia CCR din noiembrie 2018, la sesizarea premierului Viorica Dăncilă, i-a dat însă posibilitatea lui fostului senator și ministru PSD să conteste alcătuirea completului de cinci judecători. Decizia de rejudecare a procesului s-ar putea solda și cu ștergerea sentinței de a plăti statului cele 100.000 de euro la care fusese condamnat odată cu anii de închisoare.
În aceeași situație se află și fostul deputat PSD și ministru în două rânduri al PSD – Constantin Niță, care fusese condamnat în iunie, nu a folosit în 30 de zile contestația în anulare pe care legea i-o permitea și a mers la închisoare. În noiembrie a formulat, tot în doi pași, ca și Dan Șova, executarea pedepsei și rejudecarea procesului. A fost eliberat tot înainte de Crăciun, iar acum așteaptă pronunțarea în privința admiterii sau respingerii de către Înalta Curte a rejudecării procesului. În cazul lui Niță, este vorba de condamnare de patru ani de închisoare pentru că a pretins mită în valoare de 3,4 milioane de lei de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu pentru a-i facilita contracte oferite de primăria fostului primar PSD Gheorghe Nichita. Fapta datează din 2012, iar redeschiderea dosarului ar putea să constate prescrierea.
Sunt peste 30 de cereri de contestație în anulare depuse la Înalta Curte după decizia din noiembrie a CCR care a considerat nelegală alcătuirea completurile de cinci judecători. În prima etapă au obținut suspendarea pedepsei, pe lângă Șova și Niță, și Rudel Obreja, condamnat în dosarul Gala Bute, și Alina Bica, și Tudor Breazu, fost asistent al Elenei Udrea.
Un caz separat de folosire a deciziei CCR pe completurile de cinci judecători îl constituie cel al lui Adrian Severin. Fost parlamentar, ministru și europarlamentar, Adrian Severin a fost condamnat la 4 ani cu executare după scandalul produs de disponibilitatea sa de a face trafic de influență la Parlamentul European, în cadrul unei investigații jurnalistice a jurnaliștilor britanici de la Sunday Times. Severin și-a ispășit pedeapsa – a fost eliberat încă din februarie 2018 înainte de termen. Fostul ministru de Externe, care acum pledează pentru o apropiere de Rusia, a cerut o excepție de neconstituționalitate în baza deciziei CCR pe completurile de 5. Cu alte cuvinte, invocând decizia CCR, Severin cerea aruncarea în aer a tuturor verdictelor definitive ale Înaltei Curți pe toate procesele de corupție din ultimii ani. ÎCCJ i-a respins, marți, solicitarea. Dacă Înalta Curte i-ar fi admis cauza și dacă CCR i-ar fi dat dreptate, nu ar mai fi fost nevoie, practic, de ordonanța de urgență anunțată de Tudorel Toader și susținută de Viorica Dăncilă, care să permită tuturor celor condamnați de un complet de cinci judecători din 2014 încoace să ceară redeschiderea dosarelor. Efecte – în multe cazuri prescripția și ștergerea cazierului, la care se adaugă iertarea de la plata prejudiciului.
În următoarele săptămâni, potrivit unor surse judiciare, urmează decizii ale Înaltei Curți pe mai multe solicitări de contestație în anulare. Astfel, Alina Bica, Elena Udrea, Horia Simu, senatorul PNL Dian Popescu sunt doar câțiva dintre cei care așteaptă pronunțarea Înaltei Curți în privința rejudecării sentințelor definitive pe care le-au primit cu ani de închisoare și confiscare de bani.
În ultimele zile, Victor Ciorbea a avut mai multe întâlniri în urma cărora se vorbește insistent de atacarea la CCR și a modului de alcătuire a completurilor de trei judecători, unde se lărgește categoria de beneficiari și de fapte care ar putea fi puse în discuție.
