Linkuri accesibilitate

Scenariul USR după moțiune: alegeri anticipate, în caz contrar susține guvern minoritar PNL


Liderul USR susține alegeri anticipate în februarie sau martie 2020.

Dan Barna a declarat că nu dorește intrarea USR la guvernare, ci declanșarea de alegeri anticipate în februarie sau martie 2020, după ce parlamentul va respinge două propuneri de premieri. USR va susține PNL, dacă liberalii doresc să își asume guvernarea.

Dan Barna, liderul USR, solicită alegeri anticipate în februarie sau martie 2020.

„Vom merge la Cotroceni la consultări, în ultima întâlnire președintele mi-a spus că și el susține alegerile anticipate. Orice altă variantă nu va face decât să continue acest troc de cumpărat majorități. Pot fi propuși doi premieri care să fie respinși de Parlament, după care președintele poate dizolva parlamentul și în februarie sau martie putem avea alegeri anticipate. Aceasta este varianta corectă pentru România, de ce să ne chinuim?”, a spus Dan Barna, după ce moțiunea de cenzură a trecut, iar guvernul Dăncilă a picat.

USR nu va intra la guvernare acum, însă dacă liberalii doresc să o facă, USR îi va susține din Parlament.

„Dacă colegii de la PNL decid să meargă într-o guvernare minoritară, vom susține acest guvern din Parlament. Nu putem să îi oprim. (...) Soluția corectă sunt alegeri anticipate, asta este cea care dă speranță românilor”, a mai spus Dan Barna.

ALEGERI ANTICIPATE. Procedura

  • Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Guvern sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului. În plus, președintele are și acordul celor două președinți ai celor două camere ale Legislativului, care este doar consultativ
  • Singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie. Preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
  • Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.
  • Pe de altă parte, Constituţia mai prevede şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență

România s-a aflat cel mai aproape de o astfel de situație în 2009, înainte de alegerile prezidențiale, când retragerea de la guvernare a PSD a dus la căderea Guvernului condus de Emil Boc și implicit la o criză guvernamentală.Traian Băsescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul. Ulterior, Traian Băsescu l-a propus pe Liviu Negoiță, însă această a doua nominalizare nu a mai ajuns la votul Parlamentului, după ce opoziţia reuşise să blocheze audierea miniştrilor în şedinţa conducerii celor două Camere. Premier a fost validat apoi de Parlament liderul PDL, Emil Boc.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG