Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă au profitat de subvenția încasată de PSD și PNL și au folosit-o în campania prezidențială din acest an. Dan Barna, Mircea Diaconu și Theodor Paleologu au mizat pe finanțarea privată și pe faptul că vor reuși să treacă de pragul de 3% pentru a primi înapoi de la stat banii cheltuiți în campanie. Potrivit legii, fiecare candidat avea dreptul să folosească 41.6 milioane de lei în campanie, dar nimeni nu s-a apropiat de acest plafon.
Dăncilă, campioana cheltuielilor în campanie
În bătălia pentru Palatul Cotroceni, Viorica Dăncilă a avut cea mai scumpă campanie electorală. Contul candidatului PSD a fost alimentat cu peste 15.9 milioane de lei, dintre care 1.5 milioane de lei reprezentând finanțare privată. Restul sumei provine din subvenția primită de PSD, sau din fondurile proprii ale partidului. Cea mai importantă parte a finanțării a apărut în ultima săptămână a campaniei electorale. Dacă în primele trei săptămâni, Viorica Dăncilă a avut la dispoziție 6.81 milioane de lei, suma s-a dublat în cele șapte zile rămase până la primul tur al alegerilor prezidențiale. Subvenția lunară încasată de PSD în 2019 este de peste 11.9 milioane de lei, cea anuală fiind de aproape 144 de milioane de lei.
ProRomânia s-a implicat mai mult decât ALDE în campania lui Mircea Diaconu
Candidatul independent Mircea Diaconu a avut la dispoziție 15.446.624 de lei. Și în cazul său a fost vorba de un efort pe finalul campaniei electorale, deoarece înainte de ultima săptămână suma din cont era de peste 6 milioane de lei.
Tensiunile dintre ALDE și ProRomânia s-au văzut și în felul în care aceste partide au susținut campania electorală a lui Mircea Diaconu. În primele două săptămâni, cele două partide care îl sprijină pe Diaconu au mers cap la cap cu acordarea finanțării. Finalul campaniei arată însă o contribuție mai mare pentru cei din ProRomânia. Partidul lui Victor Ponta a adus în conturile lui Diaconu peste 11.3 milioane de lei, în timp ce partidul lui Călin Popescu Tăriceanu a adus peste 4.14 milioane de lei. Trebuie remarcat faptul că Mircea Diaconu este candidatul cu cea mai puternică finanțare din surse private. ProRomânia nu beneficiază de subvenție lunară și a strâns întreaga sumă din surse private, în timp ce ALDE a luat doar 300.000 de lei din subvenția primită de la stat.
Iohannis s-a folosit de banii PNL
Președintele Klaus Iohannis a pornit cu cea mai puternică finanțare, dar a terminat campania abia pe locul al treilea. Toți banii provin însă de la PNL, din subvenția pe care partidul o încasează lunar, astfel că suma nu va fi decontată după alegerile prezidențiale. Nu există nici un leu finanțare privată în campania lui Klaus Iohannis. Suma finală de care a beneficiat actualul președinte în campanie este de 13 milioane de lei. Spre deosebire de Viorica Dăncilă și Mircea Diaconu, cei mai mulți bani au intrat în contul de campanie în primele două săptămâni: 10 milioane de lei. Subvenția lunară încasată de PNL este de aproape 5.5 milioane de lei.
Finanțare exclusiv privată pentru Theodor Palelogu
De o finanțare exclusiv privată a beneficiat în campanie Theodor Paleologu, el având la dispoziție peste 6.58 milioane de lei. Dacă trece de pragul de 3%, iar banii au fost cheltuiți potrivit legii, întreaga sumă urmează să fie rambursată de Autoritatea Electorală Permanentă.
Barna, locul cinci la finanțarea campaniei deși e sprijinit de o Alianță
Dan Barna a avut o finanțare în campania electorală departe de primii trei candidați menționați. Contribuția financiară pentru campania liderului USR a fost de peste 6.46 milioane de lei, cea mai mare parte a banilor provenind din surse private. USR a venit cu peste 4.85 de milioane de lei, iar PLUS cu peste 1.71 milioane de lei. Subvenția USR a fost puțin folosită în campanie, doar 179.708 lei, deși partidul încasează lunar peste 1.6 milioane de lei.
Cataramă a băgat 1.3 milioane de lei în propria campanie
Deși nu are șanse să treacă de primul tur al alegerilor prezidențiale, Viorel Cataramă a avut în campanie 1.3 milioane de lei. Candidatura sa a fost acceptată în ultimul moment, după decizia Curții Constituționale privind lista de semnături, iar dacă trece de pragul de 3%, are șansa ca banii cheltuiți să îi fie rambursați de la stat.
Sume modifice pentru 8 candidați
Candidata susținută de Dan Voiculescu, Ramona Ioana Bruynseels, a beneficiat de o finanțare de 697.798 de lei. Kelemen Hunor a obținut din surse private 445.000 de lei, Alexandru Cumpășu a avut la dispoziție 558.598 de lei, Ion John Banu – 50.000 de lei, Bogdan Stanoevici – 20.000 de lei, Cătălin Ivan – 14.400 de lei, iar Ninel Peia – 8.000 de lei. Un fapt inedit îl reprezintă campania lui Sebastian Popescu, el neavând nici un leu la dispoziție pentru campania electorală.
Prima campanie prezidențială cu bani publici
Totalul contribuțiilor electorale în campania prezidențială din 2019 a fost de 60.205.878 de lei, potrivit Autorității Electorale Permanente. Finanțarea privată, pentru care se poate cere rambursare din partea candidaților care depășesc pragul de 3%, este de 32.283.170. Aproape 28 de milioane de lei reprezintă bani publici, dar ei nu vor mai fi rambursați după încheierea scrutinului. Este prima campanie prezidențială decontată din bani publici, iar afișajul electoral outdoor a fost limitat. Dacă în precedentele bătălii pentru Palatul Cotroceni, toate orașele și drumurile importante erau pline de bannere și alte materiale electorale, acum acestea au fost interzise. Principalii candidați au profitat de scăpările legislative și au folosit afișajul outdoor în precampanie, adică în perioada dinaintea zilei de 12 octombrie.
Facebook Forum