Linkuri accesibilitate

Locuiești într-un oraș mare? Iată cât a împrumutat primăria în numele tău! Metropolele României datorează 1,5 miliarde de euro


Oradea are cea mai mare datorie publică pe cap de locuitor. Se laudă, însă, că este campioană la atragerea fondurilor europene.
Oradea are cea mai mare datorie publică pe cap de locuitor. Se laudă, însă, că este campioană la atragerea fondurilor europene.

Primăriile din șapte mari orașe ale țării și două sectoare ale Capitalei s-au împrumutat cu 344 de milioane de euro de la alegerile trecute și până în prezent. Doar în două cazuri datoria publică e mai mică acum decât în 2020.

Dacă sunteți unul dintre cei 183.000 de locuitori din Oradea, trebuie să aflați ceva despre dvs. și vecinii dvs.: aveți cea mai mare datorie publică locală din România – 819 euro fiecare.

Nu sunt bani luați direct de dumnevoastră, ci împrumutați de Primărie în numele locuitorilor. Primăria spune că a luat această decizie pentru a atrage fonduri europene cu care se laudă că va schimba fața orașului.

E parte a marii datorii de 8.815 euro pe cap de locuitor, făcută de stat, pe care Europa Liberă v-a explicat-o în martie.

În clasament urmează Sectorul 2 al Capitalei. La polul opus e Brașovul, cu doar 16 euro/locuitor, oraș care a scăpat de aproape două treimi din datorii în anii care au trecut de la ultimele alegeri.

La fel și Sectorul 1 din București, a cărui datorie publică a scăzut cu aproape 45 milioane de euro.

Datoria publică locală reprezintă suma obligațiilor financiare care trebuie rambursate, conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unităţii administrativ-teritoriale. Adică împrumuturi care trebuie plătite. Datoria publică totală a României include și suma tuturor datoriilor publice locale.


Pe 13 martie, Europa Liberă a solicitat primăriilor din câteva mari orașe ale țării și din Capitală date privind datoria publică. Am întrebat cum s-a modificat valoarea de la ultimele alegeri până acum și care este ponderea acesteia în bugetul local.

După două săptămâni, patru primării din București nu au răspuns încă solicitării și au cerut timp suplimentar – Sectoarele 3, 4, 5 și 6.

Din datele primite de celelalte două primării de sector – 1 și 2, de la Primăria Capitalei și de la primăriile din Oradea, Brașov, Timișoara, Craiova, Iași și Constanța reiese că, în ultimii patru ani, datoria publică totală a acestora a crescut cu 344 de milioane de euro.

În valoare absolută, cel mai mult s-a împrumutat Capitala – 179 de milioane de euro; cel mai puțin, municipiul Craiova – 1 milion de euro.

Banii au fost folosiți pentru investiții, spun autoritățile locale, la solicitarea Europa Liberă: de la modernizări de drumuri, la achiziții de mijloace de transport în comun ecologice sau cofinanțarea unor proiecte cu bani europeni.

Datorie publică de aproape 824 de milioane de euro la Primăria București

Pe 15 noiembrie 2023, Primăria Capitalei a anunțat că a semnat cu Banca Europeană de Investiții (BEI) un împrumut de 300 milioane euro, pe care îl va folosi la proiecte de investiții cu bani europeni pentru reabilitarea conductelor de termoficare și transport public.

E vorba de repararea unor șine de tramvai (50 de kilometri), cumpărarea unor tramvaie de 36 de metri lungime, modernizarea unui depou.

Banii nu au fost încă folosiți, prin urmare, se vor adăuga împrumuturilor anterioare pe măsură ce Primăria îi va accesa.

În total, de la venirea lui Nicușor Dan în fotoliul de primar, Capitala s-a împrumutat cu peste 300 de milioane de euro, a achitat parte din datoriile vechi, iar suma datorată în acest moment este de 824 de milioane de euro.

În ultimii patru ani, datoria publică a Capitalei a crescut cu 180 de milioane de euro. Cei mai mulți bani au mers spre refinanțări și susținerea rețelei de termoficare.
În ultimii patru ani, datoria publică a Capitalei a crescut cu 180 de milioane de euro. Cei mai mulți bani au mers spre refinanțări și susținerea rețelei de termoficare.

În 2020, la finalul mandatului Gabrielei Firea (PSD), datoria era de 644 de milioane de euro.

Cele mai importante credite noi luate de Primăria București după plecarea Gabrielei Firea au fost:

  • în 2021: 111 milioane de euro, pentru acoperirea unui împrumut luat de la BERD în 2020;
  • în 2022: 100 de milioane de euro, pentru finanțarea sistemului de alimentare cu energie termică.


Pentru investiții de interes public, Primăria Capitalei a făcut alte trei credite, în valoare totală de 80 de milioane de euro. Și a avut nevoie și de două credite pentru refinanțarea datoriei publice, în valoare de 15 milioane de euro.

Anul trecut, plata datoriei publice (plata ratelor, dobânzilor și comisioanelor) a fost de 81 de milioane de euro (406.381.578 lei), ceea ce înseamnă 5,73% din cheltuielile totale ale Capitalei.

Gradul de îndatorare este de 10,5%, conform documentelor din ședința de Consiliu General din 21 decembrie 2023.

Gradul de îndatorare este raportul între valoarea totală a datoriilor de plată, care rezultă în urma contractelor de leasing sau de credit și venitul net al municipiului.


Pe cap de locuitor, datoria publică a Bucureștiului este de 480 de euro, la care se adaugă datoria fiecărui sector în parte.

Sectoarele 1 și 2 au o medie de 560 de euro datorie pe cap de locuitor

Dacă locuiți în Sectorul 1 al Capitalei, la cei 480 de euro datorați de Primăria Generală se adaugă alți 550 de euro, datoria primăriei de sector.

Totuși, Sectorul 1 este unul dintre cele două cazuri de primării, între cele analizate de Europa Liberă, în care datoria publică a scăzut în ultimii patru ani.

Dacă în octombrie 2020 – până când primăria a fost condusă de Dan Tudorache (PSD) – Sectorul 1 era îndatorat cu 165,4 milioane de euro (827 de milioane de lei), la sfârșitul anului trecut suma scăzuse la 119,6 milioane de euro (598 de milioane de lei). Cu aproape 46 de milioane de euro mai puțin.

Exercițiul datoriei publice al Sectorului 1 al Municipiului București în anul 2023 a fost de 19 milioane de euro (96.732.281 lei), procentul din buget fiind de 4,01%.

Edilul actual al Sectorului 1, Clotilde Armand, susține, într-o postare pe Facebook, că în timpul administrației sale nu a mai fost contractat niciun împrumut.

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a declarat că, în mandatul său, sectorul 1 nu a accesat niciun credit.
Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a declarat că, în mandatul său, sectorul 1 nu a accesat niciun credit.

„Anul acesta, vom plăti 3,2% din buget. Avem trei împrumuturi făcute de fostele administraţii locale (2009, 2010 şi 2015) din care a mai rămas puţin de plătit. Un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii – făcut pentru reabilitarea termică a blocurilor, este scadent în 2035. Mai avem unul la Banca Raiffeisen pentru reabilitarea clădirii administraţiei locale din Piata Mureş, în care ploua la momentul contractării împrumutului, scadent în anul 2030, şi unul la BCR, care se termină acum”, a scris primarul Sectorului 1 pe pagina sa de Facebook.

„Nivelul de îndatorare, în sine, nu prea ne spune multe lucruri. Aceste informații trebuie puse într-un context mai larg”, explică Irina Zamfirescu, lector la Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială și activist civic.

Spre exemplu, o primărie care ne spune că nu a contractat niciun împrumut nu înseamnă, neapărat, că a fost „cumpătată”, adaugă ea.

La Sectorul 2, situația este total diferită. Datoria publică a crescut în ultimii patru ani, de la 123 de milioane de euro, la 167 de milioane de euro. Un plus de 44 de milioane de euro.

Exerciţiul datoriei publice pe 31 decembrie 2023 era de 16 milioane de euro (80,4 milioane de lei), ceea ce înseamnă un grad de îndatorare de 5,71%.

În octombrie 2020, adică după preluarea primăriei de către Radu Mihaiu, Sectorul 2 a făcut un credit de 20,5 milioane de euro, la Banca Europeană de Investiții, pentru reabilitarea termică a unor blocuri de locuințe.

Datoria pe cap de locuitor a ieșenilor, egală cu cea a constanțenilor

În ședința din 27 martie, consilierii locali din Iași au aprobat ca municipalitatea să împrumute 30 de milioane de euro (150 de milioane de lei) pentru construirea unui stadion nou (20 de milioane de euro), modernizarea Bulevardului Poitiers (6 milioane de euro) și a Șoselei Bucium (4 milioane de euro).

Cel mai mare împrumut luat în ultimii ani de Primăria Iași este unul din 2021: un contract cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), pentru 48 de milioane de euro.

Banii vor fi folosiți pentru modernizarea depoului Companiei de Transport Public din zona Dacia, reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea cinematografului Dacia, precum şi reabilitarea termică a 14 grădiniţe, şcoli şi licee, după cum a anunțat municipalitatea.

Pe 27 martie 2024, Consiliul Local Iași a aprobat un împrumut de 50 de milioane de euro pentru construirea unui stadion și modernizarea a două bulevarde din oraș.
Pe 27 martie 2024, Consiliul Local Iași a aprobat un împrumut de 50 de milioane de euro pentru construirea unui stadion și modernizarea a două bulevarde din oraș.

În ultimii patru ani, datoria publică a orașului a crescut de la 51 de milioane de euro la 54,44 milioane de euro. Gradul de îndatorare al Iașului e de 4,64%, iar datoria fiecărui cetățean, de aproximativ 207 euro.

Tot atât au datorie per capita și constănțenii. Între 2020 și 2023, Primăria Constanța a făcut un singur împrumut. În noiembrie 2023, municipalitatea a accesat un credit de 10,2 milioane de euro pentru cofinanțarea unor proiecte cu fonduri europene.

Cea mai mare parte a datoriei pe care Constanța o avea la sfârșitul anului trecut – de 54,6 milioane de euro – vine dintr-un credit luat în 2018, când a cumpărat autobuze cu normă de poluare Euro 6.

Serviciul datoriei publice locale a municipiului Constanța, în anul 2023, a fost de 0,73 % din buget.

Oradea, în topul datoriei per capita, dar campioană la investiții din bani europeni

2023 a fost pentru municipiul Oradea anul cu cele mai mari investiții de la Revoluție încoace, declara primarul Florin Birta, pe 25 ianuarie anul acesta.

„Aproximativ 184 milioane de euro, 55%, sunt din fonduri nerambursabile, bani de la Uniunea Europeană sau cofinanțări aferente de la bugetul de stat”, a precizat primarul orădean.

În ultimii patru ani, datoria municipiului Oradea a crescut de 2,5 ori, de la 60 de milioane de euro în 2020 la 150 de milioane de euro în 2024.

„Trebuie să ne uităm la investiții, spre exemplu. E posibil ca o primărie care nu a contractat împrumuturi să nu fi demarat nici investiții majore. Sau poate a fost foarte eficientă în accesarea de fonduri europene și să fi utilizat astfel de fonduri pentru lucrări de investiții ”, explică Irina Zamfirescu, cum trebuie interpretate datele pur economice.

Ceea ce înseamnă o datorie pentru fiecare orădean de 816 euro, cea mai mare din țară.

Cele mai multe împrumuturi au fost pentru cofinanțarea unor proiecte europene.

Investițiile cele mai importante sunt în valorificarea energiei geotermale Nufărul I, construirea unui campus pentru universitatea din oraș, amenajarea zonei publice de peste parcarea subterană din str. Independenței (în centrul orașului).

Craiova și Brașov, datorii mici per capita

În altă parte a țării, la Craiova, municipalitatea are de plătit o datorie publică de 39 de milioane de euro, cu doar 1 milion de euro mai mult ca în 2020.

Cea mai mare parte din sumă o reprezintă împrumuturi vechi luate de oraș pentru diverse investiții – Centrul Multifuncțional Craiova, Water Park, reabilitarea rețelei de canalizare și reabilitarea sediului primăriei.

Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, spune că mare parte a împrumuturilor pe care trebuie să le achite Primăria au fost pentru marile investiții ale orașului.
Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, spune că mare parte a împrumuturilor pe care trebuie să le achite Primăria au fost pentru marile investiții ale orașului.

Pe cap de locuitor, craiovenii au o datorie de 167 de euro. De zece ori mai mare ca brașovenii, însă.

La Brașov, primăria a reușit să scadă datoria publică, oricum foarte mică, de la aproape 9 milioane de euro la doar 4 milioane de euro, așa cum arată situația trimisă la solicitarea Europa Liberă România.

Și totuși, în 2023, Primăria Brașov a semnat cu BRD un contract de creditare de 20 de milioane de euro (100 de milioane de lei).

Brașov este orașul cu cea mai mică datorie publică dintre cele analizate. În imagine, actual primar, Allen Coliban.
Brașov este orașul cu cea mai mică datorie publică dintre cele analizate. În imagine, actual primar, Allen Coliban.

De ce nu apare el în datoria publică a municipiului a explicat, pentru Europa Liberă, Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al instituției. Până acum, municipalitatea nu a folosit niciun leu din acel credit și, în cazul în care, în perioada de grație, nu va folosi deloc bani, nu va plăti niciun fel de dobânzi.

Gradul de îndatorare al Brașovului este de doar 1,56% .

„A rămâne cu bani din bugetul local nu este același lucru cu economisirea pe care noi o facem cu bugetele personale. Este o proastă gestionare a fondurilor publice și o înțelegere limitată a nevoilor comunității”, spune Irina Zamfirescu.

Este greu de crezut că există oraș care să nu necesite investiții. „Astfel că buna sau proasta gestionare a fondurilor publice este un «verdict» care necesită o analiză relativ complexă și nu poate fi limitată strict la nivelul de îndatorare”, adaugă ea.

48.000 de euro pe minut

Datoria externă brută României a crescut, anul trecut, cu 17% față de 2022. Mai exact, cu 25 de miliarde de euro. Ceea ce înseamnă 1.315 euro pentru fiecare român, care se adaugă la datoriile făcute anii trecuți, care erau de 7.500 de euro, la sfârșitul lui 2022.

Prin urmare, fiecare român a intrat în 2024 cu o datorie făcută de stat de 8.815 euro.

În total, statul român are de plătit 168,8 miliarde de euro, împrumuturi de pe piețe externe și emisiuni de titluri de stat. Adică aproape jumătate (49%) din Produsul Intern Brut (PIB).

Cei mai mulți bani, aproape 9 miliarde de euro, au fost împrumutați în ianuarie 2023. Urmează în clasament luna decembrie 2023, cu 4,8 miliarde de euro.

Iar ritmul împrumuturilor a fost amețitor – aproape 48.000 de euro pe minut în fiecare zi din 2023.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Simona Cârlugea

    A intrat în echipa Europa Liberă România în mai 2023. Lucrează în presă din 1994, și a trecut prin radio, televiziune și presă scrisă.

    A condus echipa de știri de la TVR Craiova mai bine de 10 ani, apoi, alți șase ani, pe cea de la Digi24 Craiova. A colaborat cu BuletindeBucurești.ro și Factual.ro. Este specializată în investigații și urmărirea banului public.

XS
SM
MD
LG