Considerat un politician pragmatic, Emmanuel Macron știe că pentru Moscova, orientarea geostrategică a Ucrainei este cea mai importantă problemă a Rusiei. Președintele francez s-a dovedit de la început gasta să înțeleagă planurile omologului său rus de extindere a influenței Moscovei și a găsit modalitățile cele mai simple de a se întâlni cu Putin în momentele cele mai potrivite. Cum este și cea de luni, când Macron îl găzduiește pe Putin la reşedinţa sa de vacanţă de la Bregancon, cu cinci zile înainte de a-i primi la Biarritz pe liderii G7, un mod de a include din nou Rusia în această reuniune mondială din care ea este exclusă din 2014, potrivit AFP.
Cei doi vor discuta despre conflictul din estul Ucrainei, care i-a atras Rusiei - împreună cu anexarea Crimeii - excluderea din G8 şi sancţiuni din partea UE, fără să omită subiectele centrale ale lumii de azi, cum ar fi războiul în Siria şi tensiunile între Iran şi SUA asupra acordului nuclear.
Potrivit Parisului, alegerea acestei întâlniri chiar înainte de G7 "este semnificativă" pentru voinţa şefului statului francez de a face ca Rusia să participe la discuţii multilaterale.
Din 2017, liderii francez şi rus a rămas în contact cu regularitate, pentru că, după cum explica Emmanuel Macron "Europa trebuie să dialogheze cu Rusia", care trebuie şi ea "să facă eforturi".
"În ultimele luni, contactele în domeniul politic s-au intensificat. Contactele în domeniul cultural şi umanitar sunt de asemenea foarte intense. În 2020, desfăşurarea 'Sezoanelor ruseşti' este prevăzută aproape în toate regiunile Franţei", a subliniat un consilier al Kremlinului, citat de AFP.
Pentru a elimina un punct de crispare, justiţia rusă tocmai l-a eliberat pe bancherul francez Philippe Delpal, deţinut din februarie sub acuzaţia de fraudă şi consemnat de acum încolo la domiciliu. Macron evocase cazul acestuia în mai multe rânduri în discuţiile cu preşedintele rus.
Referitor la Ucraina, Parisul speră "să deschidă un nou spaţiu pentru negociere" şi l-a invitat pe Vladimir Putin să răspundă "în manieră încurajatoare" gesturilor de calmare a situaţiei din partea noului preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski.
"Principalul subiect vizibil va fi revitalizarea acordurilor de la Minsk" pentru pace în estul Ucrainei, a apreciat Aleksandr Baunov, analist la centrul Carnegie. "Principala promisiune a noului preşedinte ucrainean este să pună capăt războiului. Vladimir Putin este pregătit pentru o relansare a eforturilor de pace dacă un statut federal este acordat Donbasului". "Acolo, există o adevărată şansă de progres. Macron ar fi încântat să pună capăt războiului din Donbas pentru a intra în istorie, la fel ca Nicolas Sarkozy în cazul Georgiei", adaugă analistul, citat de AFP.
"Dar Moscova nu va merge în această direcţie decât dacă principalele sale condiţii sunt respectate: o perioadă de tranziţie, precum şi alegeri locale fără principalele partide ucrainene", potrivit acestuia.
Cu privire la Siria, ca şi la Iran, Parisul explică că vrea să ceară preşedintelui rus "să-şi utilizeze influenţa asupra aliaţilor săi".
Franţa consideră "foarte preocupantă" situaţia în provincia siriană Idlib, unde regimul este în ofensivă împreună cu aviaţia rusă, "noi avem un mesaj foarte simplu pentru ruşi:'Exercitaţi-vă influenţa pe lângă Damasc pentru ca această operaţiune să înceteze', indică Parisul. Franţa se teme în acelaşi timp de un exod masiv şi de dispersarea grupurilor jihadiste periculoase.
"Un nou summit cvadripartit (Rusia-Franţa-Germania-Turcia) ar putea fi evocat" cu privire la acest subiect, precizează Kremlinul.
În schimb, Franţa speră într-un sprijin mai puternic din partea Rusiei pentru a salva acordul asupra programului nuclear iranian (JCPOA). "În calitate de garant al JCPOA, Parisul şi Moscova trebuie să poată lucra împreună la dezescaladare". "Dacă Rusia reafirmă că Iranul trebuie să-şi respecte obligaţiile ce-i revin prin JCPOA, aceasta ar întări mult poziţia noastră", subliniază o sursă diplomatică franceză, menționată de AFP.
Un subiect sensbil este felul în care Emmanuel Macron se raportează la situaţia drepturilor omului în Rusia, când Kremlinul arestează brutal sute de manifestanţi. La Versailles, președintele francez nu ezitase să critice public arestările de homosexuali în Cecenia. Macron a intervenit în favoarea cineastului Oleg Senţov, încarcerat în Rusia, iar la Sankt-Petersburg s-a întâlnit cu opozanţi ruşi.
În ultimele săptămâni, Franţa a criticat arestările de opozanţi ruşi şi recurgerea excesivă la forţă. Moscova a răspuns că Franţa nu este în măsura să-i "dea lecţii" şi a acuzat-o că a utilizat "toate metodele represive" împotriva "vestelor galbene".
"Trebuie să putem să ne asumăm dezacordurile. Este adevărat pentru Rusia lui Putin, dar ce să spunem despre SUA lui Trump, despre China lui Xi? Rolul Franţei este să meargă acolo unde ceilalţi nu vor. Dacă preşedintele nu o face, atunci cine o va face?", a întrebat retoric preşedinţia franceză.
Facebook Forum