Linkuri accesibilitate

De ce a trimis-o Iohannis pe Birchall în locul lui la Kiev


Klaus Iohannis, aflat în campanie electorală, a delegat-o pe Ana Birchall de la PSD să-l reprezinte la instalarea președintelui ucrainean

Viceprim-ministra Ana Birchall a fost trimisă de Klaus Iohannis la ceremonia de învestire a noului președinte ucrainean. Președintele român a preferat să nu meargă la Kiev, desi purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe din Ucraina a explicat că au fost invitați doar „prietenii”.

De pildă, Rusia a fost exclusă. Au fost prezenți la festivitate președinții statelor baltice, ministrul energiei din SUA, numărul trei din NATO, vicepreședintele Comisiei Europene.

Delegând-o pe Birchall, Iohannis lansează mai multe semnale, în plan intern- posibilitatea unui compromis cu guvernul PSD, în plan extern- dezinteres față de vecinătate, iar pentru Ucraina, menținerea unei relații grevată de istorie.

Volodimir Zelenski, actorul de comedie care a câștigat alegerile în Ucraina cu 73% după al doilea tur de scrutin, i-a trimis invitația lui Klaus Iohannis, dar potrivit Ministerului de Externe, Ana Birchall a avut în același timp mandat atât de la Cotroceni, cât și de la Palatul Victoria.

Birchall a avut o întâlnire între patru ochi cu Zelenski, în care i-a prezentat proaspătului șef de stat de la Kiev felicitări din partea lui Iohannis și din partea guvernului: „Consolidarea securității în regiunea Mării Negre reprezintă un obiectiv comun”, i-a spus Birchall președintelui ucrainean, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Român de Externe. Viceprim-ministra Birchall a vorbit cu Zelenski și despre „situația minorității române din Ucraina”, care, în viziunea ei, joacă un rol de „punte de legătură” între cele două state.

Fostul președinte, Petro Poroșenko, în graba lui de a scoate din prim-planul vieții sociale și culturale ucrainene limba rusă, a mizat pe o nouă Lege a educației, adoptată în 2017 și promulgată anul trecut. Această lege limitează instruirea în limba maternă a minorităților etnice, inclusiv în limba română. Aplicarea acestor limitări a fost amânată până în 2023, după ce legea a creat mari nemulțurmiri la București și la Budapesta.

Spre deosebire de Ungaria, România nu a proferat amenințări directe, dar a făcut gesturi din care rezultă că ar putea acționa decisiv în plan diplomatic împotriva Ucrainei. Chiar înainte ca Petro Poroșenko să promulge această lege, președintele Klaus Iohannis și-a amânat vizita de stat la Kiev, sugerând astfel că România vrea cu orice preț să-i protejeze pe cei 400.000 de vorbitori de limbă română.

Între timp, lucrurile nu s-au mai limpezit, așa că tradiționala suspiciune dintre București și Kiev pare că persistă pe mai multe planuri:

  • în zona energetică, România tergiversează cât poate gazoductul retur prin care să poată fi dus gaz românesc în Ucraina, desi e o cerință standard a Uniunii Europene, ca fiecare stat să aibă astfel de conducte tur-retur cu statele din vecinătate;
  • în plan diplomatic, întâlnirile de rutină funcționează, dar Bucureștiul nu e preocupat să deschidă noi căi de comunicare spre Kiev;
  • legăturile de infrastructură sunt de proastă calitate, proiectele comune trenează, iar Marea Neagră, dincolo de discursuri, nu este subiect de strategii comune.

Totuși, România și-a luat angajamentul la NATO să sprijine securitatea cibernetică a Ucrainei și, în mod oficial, susține sancțiunile împotriva Rusiei, țară care a anexat Crimeea și care este implicată în conflictul din Donbas. Nu toți oficialii români sunt, însă, pe aceeași lungime de undă în această privință. De pildă, prim-ministra Viorica Dăncilă, împruenă cu cei mai proeminenți europarlamentari PSD au votat la Bruxelles pentru ridicarea sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană Rusiei.

Relațiile României cu Ucraina au fost mereu dificile, atât din cauza disputei privind apele teritoriale din jurul Insulei Șerpilor, dispută câștigată la Haga de România, cât și din pricina suspiciunilor Kievului privind Bucovina de Nord, provincie care s-a aflat în perioada interbelică sub administrarea Bucureștiului. În urmă cu 20 de ani, România a cerut Kievului, înainte de semnarea tratatului bilateral, să condamne Pactul Ribbentrop-Molotov chiar în interiorul acestui document. Ucraina a interpretat atunci această solicitare ca pe o formula indirectă de pretenții teritoriale.

Gesturile de bunăvoință reciprocă au fost rare, iar acum, dincolo de complicațiile istorice și de problema minorității române din Bucovina de Nord, o nouă disturbare vine din partea Bisericii Ortodoxe Române, care nu s-a grăbit să recunoască noua Biserică Autocefală a Ucrainei, ruptă de cea a Moscovei, dar binecuvântată de Patriarhia Constantinopolului.

În acestă ecuație complicată, președintele român a preferat să nu participe la ceremonia de învestire a noului șef de stat ucrainean și să mențină relația distantă de până acum, poate și pentru a vedea exact care sunt intențiile reale ale lui Volodimir Zelenski. România, care deține președinția Uniunii Europene, a ratat, însă, ocazia să se poziționeze deasupra lucrurilor, să lanseze eventual o nouă traiectorie bilaterală și să transmită un mesaj clar Ucrainei, țară tampon între Rusia și spațiul euroatlantic.

La festivitățile de la Kiev, delegația americană a fost condusă de ministrul energiei, Rick Perry, Bruxelles-ul l-a avut pe vicepreşedintele Comisiei Europene Maros Sefcovic, iar NATO pe secretarul general adjunct pentru afaceri politice şi de securitate din cadrul NATO,„nr.3” al Alianţei, Alejandro Alvargonzález.

Facebook Forum

Multimedia

Bădălău: Îmi cer scuze!
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG