Armata Română nu are legile necesare pentru a doborî dronele străine care intră ilegal pe teriroriul României, a avertizat pe 1 februarie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, în interviul one2one de la Europa Liberă.
A fost un semnal de alarmă, după ce, de la începutul lunii august 2023 până în decembrie 2023, pe teritoriul României, în Delta Dunării, au căzut cel puțin patru drone de atac sau bucăți din astfel de arme.
Șeful militar al Armatei a explicat că, pentru a doborî drone, militarii au nevoie ca patru legi să fie actualizate.
Este vorba despre legile:
- Apărării Naționale;
- de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale;
- privind Regimul Armelor și Munițiilor;
- combaterea Mijloacelor Aeriene.
„În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, a spus șeful Statului Major al Apărării la Inteviurile one2one.
Trebuie modificate patru legi (vezi mai sus care sunt acestea) - spune gen. Gheorghită Vlad. Și, completează el, la una dintre ele „avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare”.
Generalul Gheorghiță Vlad a explicat la one2one și de ce trebuie modificată Legea privind Combaterea Mijloacelor Aeriene pentru ca militarii să poată doborî drone în timp util, adică înainte ca ele să ajungă să facă victime sau pagube:
„În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, [militarii - n.r.] trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru - cinci etape.(…) Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă.
Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.
Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României”, a explicat șeful militar al Armatei în interviul publicat de Europa Liberă pe 1 februarie 2024.
Legea la care face referire generalul Vlad este Legea 257/2001 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene.
Actul normativ prevede că dreptul de a lua măsuri împotriva „aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României” este la Ministerul Apărării Naţionale, care „va lua succesiv măsuri”.
Europa Liberă a consultat mai mulți specialiști civili și militari care susțin că, de la nivelul Ministerului Apărării, doar ministrul, așadar șeful civil al instituției, poate da ordin de anihilare a unei aeronave care violează spațiul aerian național.
Atât Legea privind Regimul Armelor, Dispozitivelor Militare și Munițiilor deținute de MApN și de forțele armate pe teritoriul României, cât și Legea privind Combaterea Mijloacelor Aeriene indică dronele ca posibile arme.
Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene a fost înnoită în anul 2004, așadar acum 20 de ani.
De altfel, toate legile pe care le cere acum actualizate șeful Armatei sunt vechi:
- Legea Apărării – adoptată în 1994. De atunci, a fost modificată de șapte ori, ultima dată în 2011;
- Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale – adoptată în 2006. De atunci, a fost modificată de două ori, ultima dată în 2017;
- Legea privind Regimul Armelor, Dispozitivelor Militare și Munițiilor deținute de MApN și de forțele armate pe teritoriul României - adoptată în 2011;
- Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene - adoptată în 2001 și modificată în 2004.
În interviul acordat Europa Liberă, șeful Statului Major al Apărării a explicat că, anul trecut, militarii au mai avut și un alt impediment în doborârea dronelor străine, altul decât cel legislativ. Este vorba despre lipsa mijloacelor tehnice.
Iată dialogul din interviul one2one dintre generalul Gheorghiță Vlad și Anca Grădinaru:
Cele patru incidente de securitate care au avut loc în ultimele cinci luni ale lui 2023 au reprezentat violarea spațiului aerian al României.
Ele s-au întâmplat ca urmare a atacurilor Rusiei asupra porturilor dunărene ale Ucrainei - Izmail și Reni. Aceste porturi sunt pe malul stâng al Dunării, la câteva sute de metri de localități românești precum Plauru, Grindu sau Nufărul.
Dacă la primele incidente de acest fel autoritățile române, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, au negat căderea obiectelor străine pe teritoriul României, în octombrie și decembrie, acestea au reacționat mai prompt.
Au trimis Armata în zonă, iar de atunci, militarii au rămas permanent în misiune, după cum a declarat șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, în interviul one2one de la Europa Liberă, publicat pe 1 februarie 2024.
Incidentele și alertele de securitate cu drone sau bucăți de drone străine
3 august 2023 - primarul localității Ceatalchioi din județul Tulcea, Tudor Cernega, declară la Digi 24 că localnicii au observat drone care au trecut pe deasupra caselor din satul din Deltă, iar mai mulți marinari povestesc despre căderea unei drone pe malul Dunării, în județul Tulcea - mai multe, aici:
4 septembrie 2023 – purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina, Oleg Nikolenko, declară că cel puțin o dronă rusească Shahed ar fi căzut și s-ar fi detonat pe teritoriul României.
5 septembrie 2023, președintele Klaus Iohannis neagă categoric incidentul:
„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Avem control total asupra spațiului nostru național. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia. Nu a existat nimic ce a ajuns în România”, a insistat șeful statului.
6 septembrie 2023 - MApN anunță că militarii români au găsit totuși, în seara zilei de 5 septembrie, pe malul românesc al Dunării, „elemente care pot fi asimilate unor resturi de dronă” - detalii aici:
9 septembrie 2023 – președintele Klaus Iohannis anunță: „Identificarea astăzi, de către autorităţile române pe teritoriul României, în proximitatea frontierei cu Ucraina, de noi fragmente de dronă, similară cu cele folosite de armata rusă, indică faptul că a avut loc o încălcare absolut inacceptabilă a spaţiului aerian suveran al României, stat aliat NATO, cu riscuri reale la adresa securităţii cetăţenilor români din zonă”.
11 octombrie 2023 - o nouă dronă kamikaze a Rusiei e descoperită în România, după un nou bombardament rusesc asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre, în regiunea Odesa;
„Dronele au fost lovite de apărarea antiaeriană a Ucrainei, în atacurile asupra portului Ismail şi au intrat într-o evoluţie necontrolabilă, în vecinătatea ţintei, ceea ce a determinat pătrunderea accidentală în spaţiul aerian naţional şi căderea acestora în proximitate, pe teritoriul României”, a declarat ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, citat de News.ro.
14 decembrie 2023 – o nouă dronă cade în România, într-un perimetru nelocuit, aflat la circa 4 km amonte de localitatea Grindu în zona de graniță cu Ucraina, anunță Ministerul Apărării Naționale.
9 spre 10 februarie 2024 – autoritățile din Tulcea și Galați emit trei mesaje Ro -Alert, iar avioane de luptă F – 16 sunt ridicate după ce forțele ruse au executat atacuri cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Ismail și Reni, în proximitatea graniței dintre Ucraina și România.
După interviul de la Europa Liberă, șefii MApN s-au întâlnit cu politicienii din comisiile parlamentare de Apărare
După ce șeful militar al Armatei a tras mai multe semnale de alarmă privind nevoile urgente de apărare, inclusiv faptul că este nevoie de o nouă lege a pregătirii populației pentru apărare, la MApN a avut loc o ședință.
La reuniunea extinsă de pe 6 februarie au participat liderii MApN, în frunte cu ministrul Angel Tîlvăr și șeful SMA, generalul Gheorghiță Vlad, și majoritatea membrilor Comisiilor de Apărare și Ordine Publică de la Senat și Camera Deputaților.
Așa s-a aflat de exemplu, că proiectul de modificare a Legii privind pregătirea populației pentru apărare se află în avizare pe la diferite ministere de un an și șapte luni.
După întâlnire, MapN, condus de Angel Tîlvăr, politician de la Partidul Social Democrat, și Statul Major al Apărării, condus de generalul Gheorghiță Vlad, au dat separat comunicate de presă.
MApN a comunicat în linii generale, printre altele, că „Un capitol distinct al întâlnirii a fost legislația din domeniul Apărării. Reprezentanții ambelor instituții au convenit asupra modalităților concrete de armonizare a aspectelor procedurale, astfel încât proiectele legislative să ajungă în dezbaterea Parlamentului cu maximă celeritate”.
Statul Major General a emis un comunicat în care arată că ”în contextul social și operațional actual, modernizarea cadrului legislativ din domeniul Apărării contribuie la o mai rapidă și consistentă modernizare a structurii de forțe”.
În plus, sublinia partea militară, „scenariile posibile în evoluția regională ne obligă la menținerea ritmului accelerat de consolidare a structurii de forțe în plan național și în format aliat.”
În interviul acordat Europa Liberă, generalul Vlad declarase că este convins că dacă Rusia va câștiga războiul din Ucraina, Vladimir Putin va escalada conflictul.
Comunicatul Statului Major al Apărării se încheie astfel:
”Legea apărării naționale din 1994 a fost modificată și completată de o serie de acte normative până în 2011. Ne aflăm acum într-o altă paradigmă a planificării apărării naționale, inclusiv prin corelarea acesteia cu planificarea apărării NATO. Modul de acțiune a structurii naționale de forțe pe timp de pace, precum și acțiunea unor structuri de forțe aliate în situații de criză sau război pe teritoriul național necesită clarificări legislative de care armata are nevoie. Puterea legislativă va decide, firesc, formatul în care aceste propuneri vor putea fi transformate în acte normative.”
Cu alte cuvinte, șeful Armatei sublinia din nou că, acum, mingea pe care România o va folosi să se apere este în terenul politicienilor.
Ce spun doi membri marcanți ai Comisiei de Apărare din Camera Deputaților
Contactat de Europa Liberă, vicepreședintele Comisiei pentru Apărare a Camerei Deputaților, Mihai Fifor, fost ministru al Apărării Naționale, spune că nu a știut că Armata nu are instrumentele legislative pentru a doborî drone străine care intră ilegal în spațiul național.
„Nu știam și nu e treaba mea să știu”, precizează Mihai Fifor.
Vicepreședintele forului parlamentar completează: „Dacă MApN cere această lege, sigur, ne vom mobiliza.” (n.r. să o adopte Parlamentul)
Fostul ministru al Apărării susține că, la întâlnirea de la MApN de pe 6 februarie la care a participat, nu s-a dat exemplul Legii privind Combaterea Mijloacelor Aeriene atunci când a venit vorba despre urgențele legislative invocate de șeful Armatei.
S-a vorbit, în schimb, despre Legea Apărării Naționale, continuă vicepreședintele Comisiei pentru Apărare a Camerei Deputaților.
Mihai Fifor explică însă că această lege este strâns legată de noua Strategie de Apărare a Țării care, din informațiile Europa Liberă, urmează să fie discutată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocat de președinte săptămâna viitoare, după cum Europa Liberă a scris aici:
De ce? Pentru că Legea Apărării Naționale este cadrul pentru această strategie, explică liderul PSD.
Toate legile Apărării, dacă vor ajunge la Parlament, pot fi discutate și votate în procedură de urgență, mai spune pentru Europa Liberă, vicepreședintele Comisiei pentru Apărare de la Camera Deputaților.
Europa Liberă a discutat despre subiectul dronelor străine care nu au fost doborâte de către Armată și cu un deputat din opoziție, membru al Comisiei pentru Apărare a Camerei Deputaților.
Nicu Fălcoi, deputat USR, este fost pilot de avion de luptă în Forțele Aeriene Române, fost observator militar ONU, iar acum ocupă funcția de vicepreşedinte al Adunării Parlamentare NATO.
Deputatul USR declară că știa de la Statul Major al Apărării că Armata are nevoie de îmbunătățirea legii pentru a doborî drone rapid.
Nicu Fălcoi spune că, din punctul său de vedere, cea mai mare problemă a legislației actuale este că, acum, eventualul ordin de a trage într-o dronă trebuie dat de ministrul Apărării, și nu de comandantul dispozitivului de apărare de la fața locului.
„Acum, circuitul e prea lung. Singurul care are dreptul să dea ordin este ministrul. Închipuiți-vă că noaptea, la ora două, trebuie să-l sune pe ministrul Apărării, iar în timpul ăsta drona a plecat, s-a dus dracu'!”, prezintă fostul pilot de avioane supersonice militare situația care ar putea apărea din nou în Dobrogea sau în altă parte.
Întrebat dacă o dronă străină care intră neautorizat în spațiul aerian al României ar putea cumva să fie doborâtă de avioanele de luptă NATO care se ridică în asemenea situații în aer, Nicu Fălcoi răspunde: „Ține foarte mult de distanța de la care este reperată drona. Dacă mai are 5 – 10 minute până să ajungă la intrare (n.r. în România), teoretic, se poate”.
Deputatul USR promite că va discuta tema îmbunătățirii Legii privind Combaterea Mijloacelor Aeriene atât cu ministrul Apărării, cât și cu șeful Statului Major al Apărării.
Fost putător de cuvânt al MApN, Florin Jipa: Nu există voință politică pentru a rezolva problema
Editorul șef al Monitorului Apărării și Securității, fost purtător de cuvânt al MApN, Florin Jipa, explică pentru Europa Liberă situația în care se află Armata în ceea ce privește capacitatea de a doborî drone străine care intră ilegal pe teritoriul național:
„Pentru doborârea dronelor de la sol și folosirea muniției de război în afara poligoanelor militare, într-adevăr, militarii trebuie să aibă o bază legală și aici este o dispută. Unii consideră că legislația trebuie adaptată și trebuie definită starea de criză pentru aceste situații, în timp ce alții consideră că în CSAT se poate lua o astfel de decizie, prin declararea stării de asediu sau urgență în Deltă și chiar restricționarea zborurilor în acea zonă, în baza legislației existente.
Eu, unul, cred că este vorba mai degrabă de lipsa unei voințe politice în rezolvarea acestei situații, care implică și riscuri. În primul rând, declararea stării de urgență sau asediu în Deltă și dislocarea sistemelor blindate Gepard, care au două tunuri automate de 35 mm și un radar cu bătaie de 15 km și s-au dovedit cele mai eficiente în Ucraina, ar putea panica populația civilă și ar afecta economia zonei, inclusiv prin lipsa turiștilor. În al doilea rând, dacă tragi cu tunul sau lansezi rachete asupra dronelor în zone civile, acestea vor cădea undeva și pot provoca victime și pagube materiale în România sau Ucraina.”
Florin Jipa amintește că, în trecut, Armata a dislocat anumite capabilități în zona de graniță. S-a întâmplat la cererea Ministerului Afacerilor Interne care se confrunta cu traficul de țigări la granița cu Ucraina.
„Erau aeronave care zburau la mică înălțime, atunci a fost convocat un comitet pentru situații de urgență. Și în această situație, ar trebui convocat Comitetul pentru Situații de Urgență de la nivelul Guvernului pentru a se analiza toate aspectele și a propune factorilor de decizie cele mai bune soluții, deoarece rezolvarea pericolelor din Deltă, în situație de pace, nu ține doar de MApN” completează editorul șef la Monitorul Apărării și Securității.
Tot el reamintește că, în septembrie anul trecut, atunci când liderii politici s-au confruntat cu descoperirea unor bucăți de dronă pe malul românesc al Dunării, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit.
A fost însă singura dată, iar atunci, spune Florin Jipa, „au și fost luate măsurile care se aplică acum: monitorizarea zonei cu radare mobile și patrulare, informarea populației, construirea adăposturilor, alarmarea populației, stabilirea unui serviciu permanent la nivelul autorităților publice locale (potrivit hotărârii CNSU nr. 31/7 septembrie 2023). Puteți observa că atunci nimeni nu a avut curajul să propună doborârea dronelor sau necesitatea adoptării legislației pentru doborârea dronelor”, mai spune Florin Jipa.
El amintește că apărarea spațiului aerian al României se execută sub coordonarea Comandamentului Aliat Aerian din Spania, care ridică celula de poliție aeriană, formată, de regulă, din două aeronave, pentru a lua măsurile care se impun. „Dacă vorbim de drone, acestea pot fi bruiate cu sisteme de război electronic sau pot fi doborâte de aeronave sau sisteme de artilerie sau rachete aflate la sol.
Legislația este clară privind misiunile de poliție aeriană, chiar dacă și aici trebuie adaptată la dronele așa-zise kamikaze sau sinucigașe, care zboară cu viteze mici, la altitudini mici și poate elicopterele Puma Socat ar fi mai eficiente decât avioanele supersonice.
Referitor la bruierea dronelor, președintele Iohannis a declarat la un moment dat că o țară aliată ne-a furnizat sisteme antidrone. Cred că se referea la Germania, care a dislocat, împreună cu un detașament de avioane Aerofighter Typhoon, sisteme antidrone, dar acestea au fost retrase odată cu aeronavele”, conchide editorul șef la Monitorul Apărării și Securității.
