Linkuri accesibilitate

De ce se teme Generația Y de votul prin corespondență


Ușa ambasadei din Luxemburg care s-a închis în fața celor câteva sute de români care așteptau să voteze la alegerile din 26 mai 2019
Ușa ambasadei din Luxemburg care s-a închis în fața celor câteva sute de români care așteptau să voteze la alegerile din 26 mai 2019

Generația Y, cum sunt denumiți cei născuți între 1980-2000, este reticentă la votul prin corespondență. Este vorba mai cu seamă despre tinerii care studiază în afară și care deși au stat ore în șir la rând în străinătate, mulți dintre ei refuză plebiscitul la distanță, fiindcă nu au încredere în gestionarea voturilor.

Până pe 15 septembrie, românii din diasporă s-au putut înscrie pentru a vota prin corespondență pe site-ul votstrainatate.ro, deschis de Autoritatea Permanentă Electorală (AEP). Prin această metodă facilă s-au înregistrat circa 41.000 de persoane. Nu există statistici oficiale care să confirme numărul exact de români eligibili la vot din străinătate, dar potrivit unor surse diaspora română ar măsura 3,6 milioane de persoane.

La alegerile prezidențiale din 2014, precum și la europarlamentare și referendumul pe Justiție din acest an, multe secții au fost suprasolicitate și au fost înregistrate cozi interminabile pentru votanți. Pentru a evita o situație asemănătoare la alegerile din noiembrie românii din diaspora au acum posibilitatea de a vota prin corespondență, la o secție pentru care s-au înregistrat sau pe listele suplimentare de la orice secție din străinătate. Pe lângă suplimentarea secțiilor de votare, acestea vor fi deschise, pentru ambele scrutinuri, timp de trei zile. Programul de funcționare se va prelungi până la ora 23:59, pentru toți cei aflați în perimetrul secțiilor, care nu au reușit să voteze până la ora 21.

Noutatea constă în votul prin corespondență, procedură față de care mulți români rămân sceptici. Datorită unor informații vehiculate în presă privind dubla impozitare, mulți nu doresc să furnizeze date personale registrului electoral, din teama că acestea vor ajunge la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Totuși, potrivit unui comunicat de presă al președintelui AEP Florin-Mitulețu Buică, datele personale furnizate sunt destinate exclusiv procesului electoral.

Generația Y este obișnuită cu schimbul de date online și totuși unii tineri nu au încredere în secretizarea datelor de către AEP și refuză să își scaneze documentul de ședere din străinătate și buletinul. De asemenea, nu au încredere în gestionarea corectă a buletinelor de vot, după cum rezultă din mai multe discuții avute cu studenți din Germania și Austria:

  • Nu vreau sa votez prin corespondență deoarece nu vreau să mi se schimbe de trei ori până în România votul(...) în poșta română chiar am încredere și nu m-a dezamăgit nici o dată.” (I.B., 27 ani, Viena).
  • În principiu, nu am suficient de multă încredere în metoda asta deocamdată, dată fiind capacitatea de implementare a statului. Aștept să văd dacă e implementat bine și nu sunt probleme. Dacă va fi ok, voi lua în considerare să votez prin corespondență la următoarele alegeri.” (S.A., masterand Științe Politice, Heidelberg)

Președintele AEP se declara recent dezamăgit de numărul redus de persoane înscrise pentru votul prin corespondență. Luând în considerare noutatea acestei metode pentru români, numărul de persoane înregistrate nu este atât de mic precum pare: prin comparație, la alegerile pentru Bundestag 2017 din Germania, doar 112.989 germani, dintr-o diasporă estimată la 3,4 mil. de persoane, au ales să voteze prin corespondență.

Cei care au așteptat la coadă la ultimele alegeri preferă să ”riște”:

  • ”Votez sau măcar încerc. Am stat la coadă în 2014 și pentru alegerile europene cu ore în șir și nici măcar nu am apucat să votez. Anul acesta voi vota prin corespondență. Este pur și simplu cu mult mai comfortabil - secțiile de votare din străinatate sunt un haos, cu cozi infernale și o organizare dezastruoasă. Poate (este) puțin naiv, dar nu cred ca votul îmi va fi furat. Cu privința la poșta romană sunt puțin sceptică, însă tot e mai bine decât alternativa.” (A.C, 27 ani, München)

Între tineri persistă neîncrederea într-un sistem de care au fost dezamăgiți. Dacă alegerile din noiembrie se vor dovedi a fi bine organizate, aceasta va fi parțial recâștigată, crede I.C din Viena, care are 28 de ani:

  • ”M-am înscris prin corespondență…Chiar dacă frauda electorală e raspândită în România, am ales să am încredere.”

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG