Linkuri accesibilitate

De ce șefii de stat vin direct la baza militară de la Mihail Kogălniceanu și nu trec pe la Palatul Cotroceni


Regele Philippe al Belgienilor și președintele României, Klaus Iohannis, s-au întâlnit vineri la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu.

Președintele Klaus Iohannis l-a primit vineri pe Majestatea Sa Philippe Regele Belgienilor la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.

Este a doua vizită pe care un lider european o face în această săptămână la Baza Aeriană Kogălniceanu, după cea a președintelui francez, Emmanuel Macron.

Ambele vizite au avut loc în contextul efortului aliat de întărire a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, având în vedere înrăutățirea situației de securitate după invazia rusească în Ucraina.

Regatul Belgiei participă cu un contingent la Grupul de luptă NATO din România.

Și, totuși, de ce liderii de stat europeni preferă Baza Kogălniceanu în locul Cotroceniului? Este dorința lor sau regulile sunt stabilite de la Cotroceni?

„Suntem într-un moment în care aspectele militare și de securitate domină. În plus, atât Franța, cât și Belgia - ca să vorbim de două vizite recente - au militari în baza de la Mihail Kogălniceanu. În general, pentru liderii politici, vizitele externe nu sunt foarte populare în plan intern, pentru că publicul este interesat în primul rând de chestiuni interne, cu impact direct în viața de zi cu zi, așa că a te vedea cu proprii militari este și o strategie de a compensa eventuale critici și pierderi de susținere”, a explicat pentru Europa Liberă analistul Radu Magdin.

Pe de altă parte, din perspectivă securitară, Marea Neagră este un punct cheie în regiune, iar aceste vizite au și rolul de a arăta solidaritatea NATO și de a transmite un mesaj de descurajare către Rusia, spune analistul.

Cât privește perspectiva autohtonă, primirea liderilor europeni la baza militară de la Mihail Kogălniceanu este și un semn al deficitului de leadership, România fiind singura țară al cărei lider nu s-a adresat națiunii, cărei să-i explice ce se întâmplă în regiune.

„Din perspectiva noastră, noi, ca București nevând o agendă investițională și strategică proactivă la nivel de președinție, ci fiind mai mult axați pe 'atenție și îngrijorare', invităm de facto partenerii în vizită direct la baza militară”, a completat Radu Magdin.

Regele Belgienilor și președintele României au avut și o discuție privată pe tema cooperării în plan european, cu o atenție deosebită acordată crizei din Ucraina, transmite Administrația Prezidențială.

Regele Philippe al Belgienilor
Regele Philippe al Belgienilor

„Împreună suntem mai puternici și mai eficienți în efortul nostru comun de a consolida securitatea spațiului euroatlantic și siguranța cetățenilor noștri”, a spus șeful statului român după ce i-a mulțumit regelui Philippe pentru „contribuția importantă a militarilor belgieni la prezența NATO” din România.


El li s-a adresat și militarilor de la Baza Kogălniceanu.

„Voi sunteți expresia concretă a hotărârii noastre, ca Aliați, de a colabora și de a ne coordona pentru a îmbunătăți securitatea noastră comună. Avem deplină încredere în dumneavoastră și în capacitatea Alianței de a face față oricăror amenințări și provocări, prezente sau viitoare”, a spus Klaus Iohannis.

În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federației Ruse, cei doi șefi de stat au discutat și despre măsurile de asistență pentru Ucraina și sprijinirea refugiaților ucraineni, inclusiv prin hub-ul umanitar de la Suceava, dar și despre întărirea sprijinului pentru Republica Moldova.

Micuța țară găzduiește un număr foarte mare de refugiați din Ucraina.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG