O mare confederație sindicală din Coreea de Sud a emis de asemenea o declarație comună cu o asociație de muncitori din nordul Coreii, îndemnând la continuarea procesului de reconciliere din peninsulă, informează Associated Press. Marșuri de Ziua Muncii au mai avut loc în Armenia, Filipine, Malaiezia, Indonezia, Taiwan, Cambogia și Myanmar. În Sri Lanka principalele partide politice au renunțat la marșurile plănuite pentru 1 Mai, în lumina atacurilor de Paște, soldate cu 253 de morți, revendicate de Statul Islamic.
În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, iar în timpul comunismului erau pregătite marșuri după modelul Nord-Corean în marile orașe. În localitățile mai mici oamenii mergeau însă la iarbă verde și sărbătoreau cu mici și bere. 1 Mai rămas în continuare zi liberă în România, la fel ca în majoritatea statelor europene
În 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a declarat 1 mai ca Zi Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago.
Federația sindicatelor americane își stabilise ca termen 1 mai 1886 pentru obținerea programului standard de lucru de 8 ore. Așa că, la data stabilită au declanșat grevă generală în marile orașe industriale ale SUA. La Chicago au intrat în grevă circa 40.000 de muncitori. Apoi pe 4 mai 1866 a început o demonstrație de susținere a muncitorilor care rămăseseră în grevă. Dinspre demonstranți cineva a aruncat o bombă artizanală spre polițiști: așa a început întreaga tragedie care a dus la moartea a cel puțin 50 de civili, potrivit ziarelor din epocă. Ceea ce s-a întâmplat atunci a rămas în memoria oamenilor ca “masacrul lui Haymarket”, după numele pieții din Chicago unde s-au strâns oamenii.
Federația Americană a Muncii s-a dezis însă cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”), în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a confirmând această dată ca sărbătoare legală.
