Linkuri accesibilitate

De ce sunt Educația și Sănătatea ”cenușăresele” bugetului din 2021


Guvernul Cîțu își propune ca până la finalul anului deficitul să nu fie mai mare de 7%

Educația primește cu 0,8% mai mult decât anul trecut, aproximativ un milliard de lei în plus, ceea ce reprezintă 2,5% din PIB, iar Sănătatea primește cu 11% mai puțin, potrivit proiectului de buget pus în dezbatere publică. Așa cum sunt acum bugetele, cele două domenii nu arată a fi prioritare.

Analiștii consultați de Europa Liberă cataloghează acest buget ca fiind unul de supraviețuire într-un an în care pandemia încă e aici. Educația și Sănătatea sunt considerate fundamentale de președintele Klaus Iohannis,dar nu sunt tratate ca atare.

Ce bugete sunt prevăzute pentru Educație și Sănătate

  • Pentru Ministerul Educației, din cele 28,5 miliarde lei alocate, circa 20 miliarde de lei ar urma să se ducă pe cheltuieli de personal (-1,5% mai puțin decât în 2020), 86,5 milioane lei pe bunuri și servicii (-70,8%), 5,6 miliarde lei pe transferuri între unități ale administrației publice.
  • Pentru Ministerul Sănătății, Guvernul alocă un un buget total de 17,4 miliarde lei, iar din această sumă, 2,3 miliarde ar urma să se ducă pe cheltuieli de personal, 4,8 miliarde le bunuri și servicii, iar 9,5 miliarde pe transferuri între unități ale administrației publice.

Economistul Mircea Coșea spune că per ansamblu, bugetul propus are câteva mari probleme.

Din punctul meu de vedere, nu este chiar un buget. Ce avem noi acum este de fapt un cont contabil, adică este o socoteală aritmetică făcută în așa fel încât să se încadreze cheltuielile în dorința Guvernului de a reduce deficitul bugetar până la 7% anul viitor”, consideră analistul economic Mircea Coșea, care spune că nu vrea să critice guvernul într-un an la fel de greu ca anul trecut.

Mircea Coșea: Învățământul online cere mult mai mulți bani

Analistul economic arată că pentru Sănătate și Educație s-au alocat foarte puțini bani, mai ales în condițiile pandemiei. Cu toate că la Educație bugetul este un pic mai mare, fondurile sunt puține pentru ceea ce înseamnă învățământ online și ce ține de asta.

Banii care s-au alocat Ministerului Educației sunt în plus – cam de un miliard de lei- dar e foarte puțin pentru că învățământul online cere mult mai mulți bani, care trebuie dați pentru pregătirea profesorilor, pentru măsurile de protecție din școli, dar și pentru punerea în aplicare a unor programe de învățare online, așa cum au făcut alte țări. La Educație este un spor, dar insuficient”, mai arată economistul.

La Sănătate, bolnavii cronici netratați în pandemie au nevoie de mai mulți bani

În privința Sănătății, explicația pentru care sunt mai puțini bani este legată de vaccinarea populației.

Probabil că asta are legătură cu speranța că vaccinarea va reduce costurile foarte mult și că în 2021 nu vom mai avea cheltuieli în plus. Însă, mie mi se pare iluzoriu acest lucru. Prin activitatea pe care o avem cu criza pandemică am blocat îngrijirea bolnavilor de alte boli, care vor trebui să fie îngrijiți suplimentar pentru că bolile lor s-au agravat între timp. În plus, trebuie făcute investiții serioase în toate spitalele, pentru că după cum am aflat toate sunt bombe cu ceas”, concluzionează Mircea Coșea.

Cristian Pârvan: Niciun ministru de până acum nu reușește să facă un buget pe indicatori

Pentru reprezentantul investitorilor români, Cristian Pârvan, bugetul pentru cele două domenii esențiale este dovada că nu sunt propuse niște obiective clare. „La Educație, dar și la alte domenii de maxim interes, nu reușim de ani de zile să ni se spună un lucru simplu: Nu avem mai mulți bani, dar de banii ăștia rezolv problema closetelor la 100 de școli, astfel încât la sfârșitul anului să știm și noi că din banii respectivi mai am încă 100 de closete în școală. Am dat acest exemplu pentru motivul că niciun ministru de până acum nu reușește să facă un buget pe indicatori”, exemplifică Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor din România – PIAROM.

În plus, din buget nu reiese clar ce își propune Guvernul în privința forței de muncă pe care educația o furnizează. „Nu suntem capabili să ne decidem între profesional și dual, tot o ținem și cu profesionalul și cu dualul și sunt cam același lucru. Este o confuzie care se menține, iar mediul de afaceri resimte acest lucru prin lipsa forței de muncă, pentru că nu se alocă bani pentru informarea mai bună a părinților care vor ca copiii lor să urmeze liceul teoretic”, arată Pârvan.

La fel și în privința bugetului Sănătății, banii nu sunt cuantificabili în lucruri pe care le poți vedea realizate la finalul anului bugetar viitor. „ Înțelegem că nu sunt mai mulți bani, dar din banii ăștia ce pot să număr la anul? Îmi propun modernizarea a trei spitale pe care nu le pot dărâma, dar le fac conform normelor europene. Așa ceva nu vedem în acest buget”, spune Cristian Pârvan.

Sindicaliștii sunt nemulțumiți

Cu toate că strict pentru Educație bugetul e puțin mai mare, sindicaliștii spun că pentru ei nu există un motiv de mulțumire.

Deși aparent crește cu 0,8% per ansamblu, în realitate scade cu vreo 300 de milioane pe componenta salarială. Voucherele de vacanță nu se mai dau. Noi, profesorii, nu am atins maximum de creștere salarială prevăzută de lege, iar acum ne trezim și fără vouchere, și cu posibilitatea altor tăieri salariale. Învățământul oricum este pe ultimele poziții din punct de vedere salarial, dar acum o să-l ducem pe ultima poziție ca să fie totul în regulă că doar suntem în criză”, arată Marius Nistor, președintele Sindicatului „Spiru Haret”.

George Simion, AUR, despre pașaportul Covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:28 0:00
XS
SM
MD
LG