Faptul că unele persoane nu dezvoltă anticorpi după vaccinare este motivul pentru care s-au înregistrat cazuri de îmbolnăvire chiar și după rapel. Proporția acestor cazuri este însă mică în raport cu protecția oferită de vaccin. În plus, medicii spun că inclusiv în situația în care nu avem anticorpi după vaccin, tot suntem protejați în fața virusului. Există o memorie a limfocitelor T care să genereze anticorpi atunci când se întâlnesc cu virusului, spun ei. Datorită lor, eventuala îmbolnăvire va fi o formă ușoară.
Este însă important să aflăm dacă am dezvoltat sau nu anticorpi, ca să știm cât de atenți să fim prin celelalte metode de protecție - purtatul măștii, distanțare socială, evitarea locurilor aglomerate etc. Această situație este motivul pentru care autoritățile insistă asupra purtării măștii sanitare și după vaccinare.
Andreea D. a făcut prima doză cu vaccin COVID și a vrut să afle câți anticorpi a dezvoltat după mai mult de două săptămâni de la vaccinare. A avut surpriza ca testul să-i arăte zero anticorpi.
Dan D. a făcut și el testul de anticorpi după prima doză de vaccin, pe care îl făcuse după ce trecuse prin boală, iar rezultatul arăta că are aproape 12.000 de anticorpi.
Simona T. a făcut testul de anticorpi după cea de-a doua doză de vaccin Covid și numărul de anticorpi era de 688.
Care este nivelul de anticorpi pentru ca o persoană să fie în siguranță? În acest caz vorbim de o așa-numită valoare de referință. Perspectiva asupra ei diferă în funcție de tipul de teste, dar cele mai multe laboratoare folosesc valoarea de referință de 0,8 unități/ml. Tot ce este peste această valoare indică faptul că persoana respectivă a dezvoltat suficienți anticorpi pentru protecție.
Cât de expuși sunt cei fără anticorpi în fața bolii?
Specialiștii spun că indiferent de tipul vaccinului pe care îl facem, formarea anticorpilor depinde de organismul nostru. O cercetare din Marea Britanie efectuată pe 370.000 de persoane vaccinate cu AstraZeneca sau Pfizer arată că majoritarea oamenilor dezvoltă răspuns imun indiferent de vârstă.
Cercetarea a cuprins un prim studiu în care persoanele fuseseră vaccinate cu o singură doză de vaccin fie AstraZeneca, fie Pfizer și au fost cu 65% mai puțin susceptibile de a se infecta.
La trei săptămâni după administrarea vaccinului, între decembrie 2020 și începutul lunii aprilie 2021, infecțiile cu simptome au scăzut cu 74%, în timp ce infecțiile fără simptome raportate au scăzut cu 57%. Oamenii care au primit a doua doză de vaccin Pfizer au avut un risc cu 90% mai mic de a fi infectați, potrivit BBC.
Cel de-al doilea studiu cuprins în cercetare și efectuat pe aproape 46.000 de adulți care fuseseră vaccinați cu o singură doză arată că vaccinul a creat răspunsuri puternice de anticorpi la toate grupele de vârstă. Testele au fost făcute la 10 săptămâni de la vaccinare. Cercetarea arată că după prima doză de AstraZeneca nivelurile de anticorpi au crescut mai lent. În schimb, în cazul Pfizer, în special la grupele mai în vâRstă, numărul de anticorpi a scăzut mai repede după prima doză.
Cei care nu fac deloc anticorpi rămân expuși în fața virusului
„Poți să ai neșansa să fii dintre cei non-responderi. Practic, tu ți-ai făcut datoria și acum contezi pe ceilalți că o să fii protejat prin vaccinarea lor”, spune Ioana Budiu, medic de familie și membru al Grupului de Vaccinologie de la Societatea Națională de Medicină de Familie(SNFM).
Dacă nu apar anticorpii înseamnă că acesta este mecanismul imunologic al organismului. „Depinde foarte mult de vaccin și când și-a făcut testul de anticorpi și dacă a respectat intervalul minim după doza de rapel. Nu are sens să faci testul de anticorpi mai repede de 10-14 zile”, spune medicul Ioana Budiu.
Aceasta spune că unii dintre oameni nu fac anticorpi la mai multe vaccinuri, nu numai la vaccinul COVID.
„Diferența dintre numărul de anticorpi ține foarte mult și de laborator, de valoarea de referință și de tehnica folosită. Și nu e neapărat concludent că unul are 500 și altul are 12.000 de anticorpi. Nu știm deocamdată care e valoarea minimă care ne protejează, adică poți să fii la fel de bine protejat și cu 15 anticorpi și cu 500. Nu știm de fapt care e minimul. Important e să respecți intervalul de referință pe care ți-l dă laboratorul și dacă ești pozitiv – ești pozitiv”, a mai spus Ioana Budiu.
Medicul Gindrovel Dumitra, coordonatorul grupului de vaccinologie de la SNFM, explică cum titrul de anticorpi depinde de forma de boală prin care trece persoana respectivă.
„La persoanele care au fost doar purtători sănătoși, care nu au interacționat cu virusul la nivel sistemic, e posibil ca acești anticorpi să nu existe. La fel la persoanele care dezvoltă forme ușoare de boală. Inclusiv la persoanele cu forme severe de COVID-19 nu există un răspuns egalizat. Aici există foarte multe explicații. Una dintre ele a apărut recent: să ne închipuim un biofilm pe suprafața proteinei Spike care împiedică citirea acesteia de către organism, de către sistemul imun. E ca un ștergător de parbriz care se plimbă pe suprafața virusului și împiedică practic celulele producătoare de antigen să recunoască antigenul, ca atare nici nu apare răspunsul imun”, explică Gindrovel Dumitra.
Acesta spune că în cazul vaccinului, biofilmul nu există, dar răspunsul imun există chiar dacă nu există anticorpi.
„În cazul vaccinului, acesta nu are acest biofilm, proteina Spike este expusă complet sistemului imun și de aceea și numărul persoanelor care nu produc anticorpi este foarte mic și ține mai mult de reactogenitatea individuală”, spune medicul.
„Inclusiv la cei care nu dezvoltă anticorpi există un nivel de protecție și în loc să facă o formă în care să ajungă la terapie intensivă, pot să facă o formă ușoară, practic transformă boala severă într-o boală banală”, continuă medicul.
Gindrovel Dumitra: Nu avem o standardizare pentru anticorpi
Gindrovel Dumitra arată că în privința anticorpilor formați după vaccinare există multe întrebări la care se așteaptă răspunsuri de la cercetători.
„În acest moment, ca în cazul altor vaccinuri, nu avem o standardizare pentru anticorpi. Există atât de multe metode cu valori necomparabile și, din păcate, nu cunoaștem care este limita la care să spunem că acei anticorpi sunt protectori. (Testul de) anticorpi trebuie făcut după 14 zile de la a doua doză, orice determinare anterioară este hazardată”, a spus Gindrovel Dumitra.
Specialistul în vaccinologie susține că se poate întâmpla ca la un moment dat să nu existe anticorpi protectori, dar să existe limfocite T cu memorie care să genereze anticorpi atunci când se întâlnesc cu virusul. „La fel, avem și situația inversă – în care sunt persoane care nu produc anticorpi, dar ele pot fi în pericol doar în cazul în care se află într-un context epidemiologic crescut. Dacă reducem numărul de surse de infectare din jur, inclusiv aceste persoane care nu determină anticorpi nu vor avea de unde să ia boala”, spune Gindrovel Dumitra.
Medicul Ștefana Popescu, secretar SNMF, arată că prospectele vaccinurilor împotriva COVID precizează că 5% din cei vaccinați nu dezvoltă imunitate. Testarea pentru anticorpi ar trebui făcută la 14 zile de la vaccinare, deoarece atunci ar trebui să apară anticorpii.
„Nu știu dacă există o recomandare oficială, dar trebui să vedem dacă acești oameni care nu dezvoltă anticorpi pot beneficia de un altfel de vaccin. După opinia mea, dacă nu am anticorpi aș face testarea și la alt laborator pentru că titrurile de anticorpi sunt diferite”, a spus Ștefana Popescu.
Peste 21.000 de români s-au infectat după vaccinare
Datele oficiale de la Comitetul Național pentru Campania Națională de Vaccinare arată că un număr de 21.316 persoane s-au infectat cu SARS-CoV-2 post vaccinare, însă aceste persoane au făcut boala în primele 11 zile de la vaccinare, adică în intervalul în care nu se formaseră anticorpii.
De asemenea, după cea de-a doua doză de vaccin numai 3.862 de persoane au fost confirmate cu un test pozitiv de COVID, iar intervalul mediu de timp în care s-au îmbolnăvit a fost de circa 24 de zile de la a doua doză.
