Prezența mică la vot îi avantajează pe primarii în funcție

Pandemia e doar un factor agravant în absenteismul pe care îl preconizează specialiștii. Ar mai fi, întire altele, fuga de competiție, deci lipsa dezbaterilor și o organizare defectuoasă a alegerilor. Europa Liberă a făcut o listă cu 8 motive care duc la creșterea absenteismului.

Prelungirea epidemiei de coronavirus afectează procesele democratice peste tot în lume democratice. Românii nu sunt prea îngrijorați de aces fenomen și consideră în proporție de 72%, că este mai importantă siguranța cetățenilor decât funcționarea democrației, potrivit unui studiu făcut de IRES acum o lună. Această cercetare mai scoate la iveală că epidemia și efectul migrației- care nu le permite românilor din străinătate să voteze la alegerile locale-, vor duce la o participare de 30-35%.

Sociologii se află cumva în încurcătură și nu pot anticipa prezența la vot pe baza declarațiilor celor intervievați, fiindcă epidemia de coronavirus ar putea deforma răspunsurile. Din acest motiv nici nu există cercetări sociologice recente. Cei mai mulți cercetători sunt de părere că prezența la vot va fi scăzută duminică, 27 septembrie, când au loc în România alegerile locale atât din cauza temerii de contagiune, cât și a organizării haotice: încă nu se știe, de pildă, cum vor vota persoanele bolnave de coronavirus, în plus multe școli sunt închise după ce au fost descoperite cazuri de coronavirus și se află în proces de dezinfectare.

Decanul Facultății de Științe Politice din București, Cristian Preda, explică de ce oamenii sunt încurcați atunci când sunt întrebați dacă merg la vot:

„Votanții nu știu dacă e mai bine să spună că merg la vot pentru a-și face datoria de cetățeni, sau ar fi mai corect să declare că nu merg, pentru a nu spori riscul de contagiune”

Această dilemă se va activa și în ziua votului, potrivit sociologului Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, și că participarea la alegeri va depăși cu greu 30% din cei aflați pe listele electorale: ar fi vorba despre o medie națională cu variații diferite, în funcție de fiecare localitate în parte.

Pentru București, prognoza sociologului este o prezență de 35%, nu doar fiindcă sunt multe cazuri zilnice de infecții, iar Capitala se află pe lista roșie de risc, ci și fiindcă „nu există un semnal pozitiv privind măsurile luate până acum”, iar „deschiderea haotică a școlilor” adaugă o susceptibilitate în plus. „Campania mizerabilă” la adresa adversarilor îi descumpănește pe mulți dintre cei care până acum ar fi fost gata să voteze cu unul sau cu altul, mai adaugă sociologul Ovidiu Voicu, fiindcă „cei care au standarde mai înalte se pot decide să nu mai voteze”, după ce au aflat diferite amănunte despre, de pildă, trecutul recent al candidatului dreptei la București, Nicușor Dan, și „ar putea exista o demobilizare în această zonă”.

Prezența la vot la alegerile locale a scăzut de la 65% în 1992 la 48% în 2016, iar la celelalte scrutinuri pentru alegerea primarilor și consilierilor locali și județeni, prezența a oscilat între 56% în 1996 și 2012 și 48% în 2008, potrivit datelor oficiale.

„Prezența mică la vot îi avantajează pe toți primarii în funcție”, subliniază Voicu, fiindcă ei și-au creat un public fie captiv, fie clientelar, pentru că și în pandemie rămâne importantă capacitatea de a-și mobiliza proprii suporteri.

Profesorul de științe politice Cristian Preda mai adaugă la complicațiile votului de săptămâna viitoare faptul că unele școli, care sunt prevăzute să fie secții de votare, ar putea fi închise, pentru că au fost depistate cazuri de coronavirus, ceea ce ar putea descuraja participarea la vot. „Ce se va întâmpla însă într-o localitate mică în care există o singură școală, care se închide din cauza cazurilor de coronavirus”?, se întreabă decanul de la Facultatea de Ștințe Politice, care subliniază că așa au comunicat oficialii din educație: dacă într-o școală apar cazuri de Covid 19, școala se închide și timp de două săptămâni se dezinfectează și acest lucru pune o serioasă problemă logistică”.

Cristian Preda, care dedică un întreg capitol absenteismului în ultimul său volum, recent lansat, De ce ațipesc parlamentarii, ajunge la concluzia că „dezamăgirea politică este sursa principală a absenteismului. Ca, de altfel, și a lipsei de fidelitate față de un candidat.”

Profesorul Preda ne-a mai spus că și „refuzul competiției”, care a fost legitimat de candidații la prezidențiale, ar putea fi printre cauzele care accentuează absenteismul: ”legitimarea a început cu Iohannis, pentru că el a refuzat dezbaterea cu contracandidatul de pe locul al doilea, apoi acesta a refuzat să dezbată cu cine se afla pe locul al treilea, iar în final s-au întâlnit candidații care nu aveau nicio șansă să ajungă în finală: așa s-a înrădăcinat non-combat-ul”. Absența dezbaterii nu are legătură cu epidemia, ci cu teama unor candidați de a se afla față în față cu adversarii lor: Gabriela Firea refuză să dezbată cu Nicușor Dan, iar Nicușor Dan refuză să vină față în față cu Traian Băsescu.

De ce unii nu vor merge la vot duminică 27 septembrie?

1. din pricina epidemiei și a faptului că numărul infectărilor cu Covid-19 este în creștere, alegătorii sunt precauți și nu vor să riște, potrivit unor cercetări sociologice
2. pentru că a fost lansată o campanie negativă plină de atacuri murdare
3. neîncrederea în candidații clasați pe primele locuri
4. oamenii educați, care mergeau în mod constant la vot, acum sunt mai precauți, potrivit tendințelor constatate în cercetările sociologice
5. guvernul nu a luat măsuri ferme pentru a asigura un proces de vot sigur pe timp de pandemie, după cum notează sociologul Ovidiu Voicu, deși au fost făcute o serie de recomandări: să fie mai multe zile de vot, să fie distribuiți alegătorii în funcție de vârstă, să fie introdus un vot anticipat, un vot la distanță, să mărească numărul de secții de vot: „în România votul are loc la fel ca în anii trecuți, doar cu câteva măsuri de siguranță despre care nu știm cum vor funcționa”
6. secțiile de vot ar putea fi date peste cap din cauza închiderii unor școli în care au fost depistate cazuri de coronavirus
7. candidații refuză competiția, dezbaterile sunt haotice, după cum spune profesorul Cristian Preda, care a observat că se află față în față un candidat de la Sectorul 1 cu altul care candidează la Primăria Bacăului, sau unul din Toplița cu altul din Topraisar etc. O confruntare ar putea să-i convingă pe cei nehotărâți să particpe la vot, în vreme ce lipsa unei dezbateri i-ar putea face pe mulți să rămână acasă.
8. non-combat-ul

Mongolia, Malaezia, Japonia, Singapore și Coreea de Sud au demonstrat că alegerile în vreme de pandemie de Covid 19 sunt posibile, dar dificile. Potrivit statisticilor internaționale, din februarie până la mijlocul lunii septembrie, cel puțin 70 de țări și regiuni de peste tot din lume au decis să amâne alegerile. În același timp, 60 de state și regiuni au hotărât să țină alegerile naționale și locale, în ciuda pandemiei de coronavirus. Dintre acestea, 45 au fost alegeri naționale și referendumuri.