Polymarket a prezis corect rezultatul alegerilor din Statele Unite, însă nu și pe cele ale turului I al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, anulate de Curtea Constituțională. Însă cine le-a prezis?
Clasamentul pe care îl dă acum Polymarket pentru alegerile din România din 4 mai, pe baza pariurilor, e total diferit de rezultatele sondajelor de opinie din țară.
Clasamentul primilor patru candidați considerați cu șanse arata așa pe 1 aprilie (de menționat că Polymarket ia în calcul șansele candidaților de a deveni președinte, nu de a câștiga turul I. Procentele arată șansele ca un candidat să câștige, nu intenția de vot):
- Nicușor Dan: 43%,
- George Simion: 27%,
- Crin Antonescu: 15%,
- Victor Ponta: 13%.
În schimb, pe 31 martie au fost publicate două sondaje de opinie privind alegerile prezidențiale din România.
Sondajele „clasice” îi clasează pe primele patru locuri pe aceiași candidați ca Polymarket, dar pe poziții diferite.
Unul dintre ele, realizat de institutul Verifield în perioada 24-28 martie 2025, la comanda candidatului independent Nicușor Dan, indică următoarele intenții de vot:
- George Simion (AUR): 35%
- Victor Ponta (independent): 21,1%
- Nicușor Dan (independent): 20,8
- Crin Antonescu ( PSD, PNL și UDMR): 16,4%.
Celălalt sondaj, realizat de Avangarde în perioada 19–23 martie 2025, estimează:
- George Simion (AUR): 30%
- Crin Antonescu (PSD+PNL+UDMR): 23%
- Nicușor Dan (independent): 21%
- Victor Ponta (independent): 14%.
Cum se reflectă evenimentele interne în cotele de pariuri
Pariurile pentru rezultatul viitoarelor alegeri prezidențiale din România s-au deschis pe Polymarket pe 17 ianuarie 2025. În calcul erau luați 14 posibili viitori candidați.
După două săptămâni, trendurile s-au clarificat și s-au evidențiat patru nume – Călin Georgescu, Nicușor Dan, Crin Antonescu și Elena Lasconi.
Pe 1 februarie, Călin Georgescu era creditat cu cele mai mari șanse – 35,5%, urmat de Nicușor Dan – 21% și Crin Antonescu – 17%. Elena Lasconi avea o cotă de 12,5%.
În următoarele zile, Elena Lasconi a scăzut constant în preferințele pariorilor, până pe 18 februarie, când a ajuns la 1%. De atunci, nu a mai reușit să treacă de 3% șanse.
Momentul în care Călin Georgescu a fost dus la Parchetul General pentru audieri s-a văzut imediat pe platforma de pariuri. Cota lui a scăzut dramatic – de la 56% pe 25 februarie, la 37% pe 26 februarie, ziua în care a fost acuzat de procurori în trei dosare.
Totodată, a început să crească, constant, cota lui Nicușor Dan, până pe 1 martie, când a fost egală cu cea a lui Călin Georgescu – 32%.
De pe 1 martie, Nicușor Dan a preluat conducerea în opțiunile pariorilor, cu cote care au ajuns până la un maximum de 50% pe 23 și 25 martie.
Cota lui Călin Georgescu a scăzut constant, până pe 11 martie, când Curtea Constituțională a menținut decizia BEC de a-i interzice candidatura.S-a stabilit la 2% șanse, acolo unde e și acum.
După inculparea lui Călin Georgescu, în plutonul celor cu posibile șanse a intrat George Simion. De la o cotă de 6-7% pe 27 februarie, la o zi după vizita la Parchet a lui Călin Georgescu, George Simion a urcat la 14%.
Un alt salt al lui George Simion în opțiunile pariorilor a fost pe 12 martie, când și-a anunțat candidatura comună la președinție cu Anamaria Gavrilă. A urcat până la un maximum de 30%, după care a coborât din nou și s-a stabilizat în jur de 25%.
Pe 22 ianuarie, după câteva zile de tranzacționări, Crin Antonescu a atins cota maximă – 28%. A scăzut apoi constant, până la 10-11%. Ziua în care candidatura sa a fost validată de BEC a fost una în care cota lui Crin Antonescu a crescut din nou până la 16%. A rămas în această zonă.
Victor Ponta, un alt candidat considerat cu șanse în sondajele de opinie din țară, a fost cotat cu maximum 6-7% până pe 12 martie, când a urcat brusc la 12,3%. Și s-a menținut până acum în intervalul 10-12%.
Din punct de vedere al volumului tranzacțiilor făcute pentru un anumit candidat, cele mai importante nu s-au făcut pentru cei mai bine clasați. Kelemen Hunor, care nici măcar nu mai este candidat la aceste alegeri prezidențiale, a totalizat tranzacții de peste 65,5 de milioane de dolari.
Este urmat în clasamentul valorii tranzacțiilor de un alt fost candidat, Ana Birchall – aproape 15,5 milioane de dolari.
Polymarket l-a „văzut” pe Donald Trump
Deși multe sondaje de opinie preelectorale din SUA estimau că învingătoare în alegerile din noiembrie 2024 va fi candidata democraților, Kamala Harris – în timp ce altele arătau egalitate între cei doi candidați – pariurile de pe Polymarket au spus altceva.
Cu o lună înainte de alegeri, Donald Trump era dat câștigător.
Pentru viitorul președinte al SUA s-au făcut tranzacții de peste trei miliarde de dolari.
Presa americană a scris despre predicția platformei de pariuri, care a fost mai aproape de realitate decât sondajele de opinie.
Polymarket nu l-a „văzut” pe Călin Georgescu
Și pentru alegerile prezidențiale din România din 24 noiembrie 2024, Polymarket a deschis, pe 8 noiembrie 2024, o bursă a pariurilor.
Până în preziua primului tur, Marcel Ciolacu, candidatul din toamnă al Partidului Social Democrat, a fost creditat cu cea mai mare cotă – în jur de 70%. Era urmat de George Simion și Elena Lasconi, cu peste 10%. Nicolae Ciucă și Mircea Geoană n-au trecut niciodată de 10% din opțiunile pariorilor.
Călin Georgescu nici nu a avut cotă separată. El figura între cei fără șanse la „și alții”.
Pe 23 noiembrie 2024, clasamentul arăta astfel:
- Marcel Ciolacu – 67%
- Elena Lasconi – 15%
- George Simion – 12%.
În ziua alegerilor, pe 24 noiembrie, cota lui Marcel Ciolacu a scăzut la 60%, Elena Lasconi a urcat la 21, iar George Simon la 14%.
Rezultatul primului tur, așa cum a fost el anunțat inițial de exit poll-uri, s-a văzut imediat și în cotele de pariuri.
De pe 25 noiembrie, Călin Georgescu (cotat la și alții) a ajuns la 34,6%. Pe 3 decembrie, cota lui a atins un maximum – 46,4% și a scăzut după desecretizarea documentelor CSAT care priveau campania electorală.
A început din nou să crească în opțiunile pariorilor începând cu 12 decembrie și a ajuns la o cotă de 98,7%, unde e și acum deoarece, spre deosebire de Curtea Constituțională din România, Polymarket nu a închis încă pariurile pentru alegerile prezidențiale din 2024. Încă se mai poate paria pe un scrutin care nu va mai avea loc niciodată.
Europa Liberă a întrebat Polymarket de ce nu a închis încă pariurile, dar până la publicarea acestui articol nu am primit răspuns.
Pentru rezultatul alegerilor din România din noiembrie 2024 s-au făcut tranzacții de peste 200 de milioane de dolari.
De ce Polymarket nu l-a „văzut” pe Călin Georgescu explică, pentru Europa Liberă România, Dragoș Stanca, antreprenor în digital media și inițiator Ethical Media Alliance.
„Polymarket este o platformă care combină mai multe discipline. Este vorba despre spiritul din blockchain și zona de crypto combinat cu cel din zona de pariuri, gambling, combinat cu cercetarea de tip collective intelligence, precum și cu elemente de sociologie și așa mai departe”, spune el.
Cu cât baza de utilizatori și cultura în aceste domenii sunt mai ridicate într-o anumită piață, cu atât acuratețea este mai mare. Iar diferența dintre predicțiile platformei între România și SUA pleacă de aici.
„Numărul de utilizatori blockchain și crypto din Statele Unite, de exemplu, și cunoștințele lor politice sunt mult mai relevante decât cele din România.
Deci, ponderea gambling-ului în Polymarket pentru România, intuiesc, este mult mai mare decât în Statele Unite. Prin urmare, orice predicție de pe Polymarket este un bun indicator orientativ, dar nu aș paria pe certitudinea rezultatelor furnizate”, adaugă Dragoș Stanca.
Cum funcționează Polymarket
Polymarket este o platformă de predicții bazată pe blockchain, înregistrată oficial în Statele Unite ale Americii (SUA). Compania care o operează este Blockratize, Inc., cu sediul în New York.
Platforma folosește tehnologia Ethereum și Polygon pentru a facilita tranzacțiile și este reglementată conform legislației americane. Câștigurile se calculează pe baza unui sistem de predicții de piață.
Utilizatorii cumpără și vând acțiuni pe un rezultat posibil al unui eveniment. Fiecare acțiune valorează între $0 și $1, reprezentând probabilitatea percepută a unui rezultat.
🤑 Dacă un pariu este câștigător, fiecare acțiune pe acel rezultat valorează $1.
😥 Dacă un pariu este pierzător, fiecare acțiune pe acel rezultat devine $0.
Cum se calculează profitul? Dacă ai cumpărat acțiuni pe un rezultat câștigător: Profit=(Număr acțiuni×1$)− Costul total al achiziției
De exemplu, dacă ai cumpărat 100 acțiuni pe un rezultat la 0,40 USD/acțiune. Dacă rezultatul devine realitate, fiecare acțiune valorează 1$. Profitul = 100*1$-(100*0.40$)=60$
Acțiunile cumpărate pe platformă se pot vinde ulterior la un preț de tranzacționare negociat.
Dacă un eveniment este anulat (cum ar fi alegerile prezidențiale anulate de Curtea Constituțională), Polymarket returnează de obicei prețul acțiunilor la 1:1 (adică toți utilizatorii primesc înapoi suma investită, fără profit sau pierdere).
Cum se calculează sumele (volumele) tranzacționate?
Volumul = suma totală a tranzacțiilor efectuate pe acea piață. Aceasta include atât cumpărările, cât și vânzările de contracte. Dacă un utilizator cumpără și apoi revinde un contract, ambele tranzacții sunt incluse în volum.
De exemplu, dacă un utilizator cumpără un contract cu 100$ și apoi îl vinde cu 120$, volumul va fi 220$ (100$ + 120$), deși doar 100$ au fost inițial „pariați”.
În concluzie, volumul poate fi mai mare decât suma netă a banilor pariați, deoarece reflectă toate tranzacțiile din piață, inclusiv cumpărările și revânzările succesive.
Pe ce se mai pariază la Polymarket
Miza pariurilor de la Polymarket pare să nu aibă limită a imaginației.
În prezent, în trend sunt pariurile pe „cine va fi următorul prim-ministru al Canadei”, „dacă Israelul va ataca Iranul până în iulie” sau „Câștigătorul Eurovision”.
Se pariază mult pe eventualele decizii ale lui Donald Trump sau pe războiul din Ucraina.
În top sunt și alegerile din România. Iar volumul tranzacțiilor, de peste 98 de milioane până pe 4 aprilie, e unul mare comparativ cu alte mize.
De exemplu, pentru pariurile pentru viitorul prim-ministru canadian s-au tranzacționat puțin peste 39 de milioane de dolari.
Nici măcar alegerile din Germania, din februarie nu au suscitat un interes la fel de mare ca cele din România. Pentru „cine va fi următorul cancelar al Germaniei?” s-au tranzacționat aproape 35 de milioane de dolari.
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025 a început oficial pe 4 aprilie, la ora 00:00, și se va desfășura timp de 30 de zile, până pe 3 mai, ora 07:00. În cursa pentru funcția de președinte al României s-au înscris 11 candidați.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
