Potrivit Parchetului General, ancheta vizează „destructurarea unei rețele care furniza documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă”.
Descinderile au avut loc la locuințele unor persoane fizice, suspectate că ar fi fost implicate în mecanismul de falsificare și intermediere.
În paralel cu perchezițiile, polițiștii verifică 104 adrese din același județ, unde figurează cu domiciliu cetățeni străini, pentru a stabili dacă aceștia locuiesc efectiv la adresele declarate și dacă datele comunicate autorităților sunt reale.
Anchetatorii arată că, în multe cazuri, domiciliile au fost stabilite fictiv, pe baza unor contracte de închiriere false sau falsificate.
Aceste documente ar fi fost întocmite cu ajutorul unor intermediari și ar fi permis luarea în spațiu a unor cetățeni străini fără acordul real al proprietarilor.
De asemenea, beneficiarii ar fi folosit „inclusiv certificate de cetățenie false/falsificate presupus a fi eliberate de consulate ale României din diferite state”, pentru a obține cărți de identitate românești.
Dosarul nu este unul nou. Parchetul General amintește că anul trecut au avut loc alte 90 de percheziții în județele Botoșani, Suceava și în municipiul București, inclusiv la sedii de instituții publice.
În urma probelor administrate atunci, urmărirea penală a fost extinsă față de 94 de suspecți, funcționari publici și persoane fizice, cercetați pentru fapte precum luare și dare de mită, trafic de influență, fals informatic și uz de fals.
Dosarul vizează o rețea organizată care ar fi permis emiterea de acte false pentru cetățeni din fostul spațiu ex-sovietic, în special cetățeni ruși, inclusiv oligarhi, oameni de afaceri conectați la Kremlin și persoane cu antecedente penale.
Procurorii au transmis atunci că dosarul vizează aproximativ 300 de cetățeni ruși ce ar fi obținut ilegal cărți de identitate și pașapoarte românești în perioada 2022–2024, documente care le-ar fi permis libera circulație în Uniunea Europeană.
Mulți dintre beneficiari nu ar fi fost niciodată în România și nu vorbesc limba română.
Actele ar fi fost emise pe baza unor domicilii fictive, în imobile improprii sau fără acordul proprietarilor, prin falsificarea declarațiilor de luare în spațiu și fără ca beneficiarii să se prezinte fizic la ghișee.
Sumele plătite pentru obținerea documentelor ar fi variat între 15.000 și 40.000 de euro, iar schema ar fi implicat mai multe servicii de evidență a populației din județele Suceava, Botoșani, Vaslui, dar și din Sectorul 6 al Capitalei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
