La sfârșitul acestei săptămâni vor avea loc, la Bruxelles, reuniunile liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, Consiliul European şi Summitul Euro în format extins.
Agenda reuniunii Consiliului European, care se va desfăşura joi şi vineri, include:
- o dezbatere strategică privind definirea relaţiilor Uniunii Europene cu partenerii apropiaţi din Europa,
- situaţia din Ucraina, din perspectiva evoluţiilor de securitate şi a sprijinului acordat de Uniunea Europeană pe multiple planuri,
- cererile de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, în contextul publicării, la 17 iunie, a Opiniilor Comisiei Europene,
- rezultatele Conferinţei privind viitorul Europei şi etapele următoare.
În cadrul Summitului Euro în format extins vor fi abordate situaţia economică din Uniune şi evoluţiile în ceea ce priveşte Uniunea Bancară şi pieţele de capital.
Decizia privitoare la Ucraina, de neimaginat până de curând, are loc pe fondul războiului de apărare pe care Ucraina este obligată să-l ducă cu Rusia invadatoare de la sfârșitul lunii februarie a acestui an.
Executivul european a dat săptămâna trecută aviz pozitiv acordării statutului de candidat la aderare Ucrainei și Republicii Moldova, cu condiția realizării unor reforme care ar deschide calea unui proces laborios de aderare.
Georgia, în schimb, va trebui să dovedească realizarea acestor reforme ca o condiție pentru obținerea statutului de candidat, potrivit avizului Comisiei Europene.
Dacă liderii celor 27 de state membre le vor acorda statutul de candidat la aderare, cele două țări vor trebui să facă reforme anticorupție și în domeniul justiției, urmând să aibă prima evaluare la sfârșitul acestui an.
Von der Leyen: Ucraina trece prin iad pentru că a vrut să adere la UE
Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a făcut miercuri un apel la liderii europeni „să fie la înălţime" și să le acorde celor două țări statutul de ţări candidate la aderare.
„Ucraina trece prin iad dintr-un motiv simplu: dorința ei de a adera la UE. Comisia Europeană a răspuns acestei dorințe”, spune Ursula von der Leyen, care a invocat progresul pe care democrația ucraineană l-a făcut de la protestele Maidan, din 2014, care au premers primei invazii rusești în Ucraina, soldată cu confiscarea ilegală a Peninsulei Crimeea.
„Revine acum Consiliului European să ia o decizie şi să se arate la înălţimea responsabilităţii istorice care ţine de noi", a declarat Ursula von der Leyen în faţa Parlamentului European, reunit la Bruxelles într-o sesiune pregătitoare a Consiliului din 23-24 iunie.
Ea a spus că Ucraina a dovedit încă înainte de invadarea sa, „că este pe calea cea bună” și că a făcut în scurtă vreme mai multe reforme decât a făcut în ultimele decenii, dar că încă mai trebuie făcute eforturi „importante” împotriva „influenţei excesive a oligarhilor asupra economiei".
„Datorită acordului de asociere din 2016, deja a pus în aplicare circa 70% din regulile, normele şi standardele UE", spune şefa Executivului european.
„Istoria Uniunii noastre este istoria tinerelor democraţii care se întăresc asociindu-se (...) Este o poveste al cărui viitor capitol este scris astăzi de curajosul popor ucrainean şi de noi toţi, care trebuie să o însoţim pe calea Europei. O dată în plus, Europa se află într-un moment crucial. Să fim la înălţime", a fost îndemnul șefei Executivului european.
De asemenea, „Republica Moldova a făcut paşi fermi înspre Europa, se află pe o traiectorie reală proreformă pentru prima dată de la obţinerea independenţei, motiv pentru care merită să i se acorde statutul de ţară candidată", a mai spus Ursula von der Leyen.
De ce vrea Ucraina să se alăture blocului comunitar?
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a depus cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană la cinci zile după ce Rusia i-a invadat țara, în februarie anul acesta.
A cerut să se poată alătura imediat, dar procesul ar putea dura ani de zile.
Aderarea la UE ar aduce beneficii financiare. Dar principalul motiv al Ucrainei nu este economic, susține dr. Zach Paikin, de la Centrul de Studii Politice Europene de la Bruxelles.
„Aderarea la UE ar stabili Ucraina în mod ferm ca stat european independent, suveran”, spune el.
Cum se face aderarea
În primul rând, Comisia Europeană, serviciul public al UE, evaluează dacă o țară este un candidat potrivit.
Se analizează dacă are un guvern stabil, democratic, dacă respectă drepturile omului și are o economie de piață liberă.
Toți membrii UE existenți trebuie să fie de acord înainte ca o nouă țară să devină candidată.
Dacă are succes, țara trebuie să adopte toate legile și reglementările UE. Acest lucru durează în mod normal câțiva ani.
În cele din urmă, țara semnează un tratat de aderare pe care toate celelalte țări UE trebuie să-l ratifice.
Cât durează aderarea la UE?
Pentru cei recent alăturați - Bulgaria, România și Croația - întregul proces a durat între 10 și 12 ani.
Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia sunt și ele candidați oficiali de ani de zile, dar cererile lor au rămas blocat.
Turcia a devenit candidată în 1999.
Cu toate acestea, discuțiile sale de aderare au fost oprite din cauza preocupărilor legate de situația țării în domeniul drepturilor omului.
Vecina Ucrainei, Moldova, a fost acceptată în aceeași zi cu Ucraina cu statutul de candidat.
Georgia a aplicat și ea, dar i sa spus că mai trebuie să facă reforme.
Care sunt actualele legături ale Ucrainei cu UE
Din 2017, Ucraina a putut să facă comerț cu statele UE fără să plătească tarife, în cadrul unui așa-numit acord de asociere.
Țara plătise deja tarife mai ieftine după ce a aderat la zona de liber schimb profundă și cuprinzătoare a UE în 2016.
Ca parte a pregătirii pentru a aplica pentru aderare, Ucraina și-a schimbat deja multe dintre legi și reglementări pentru a îndeplini standardele UE.
Ce altceva ar mai trebui să facă Ucraina?
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că „s-a făcut o muncă bună”, dar că Ucraina trebuie să facă „reforme importante” în continuare.
Acestea includ consolidarea statului de drept, îmbunătățirea drepturilor omului, reducerea puterii oligarhilor și combaterea corupției.
„De asemenea, este nevoie ca Ucraina să construiască o economie de piață cu drepturi depline”, spune cercetătorul Zach Paikin, citat de BBC, „ceea ce este dificil pentru o republică post-sovietică”.
O altă provocare va fi curățarea sistemului judiciar al Ucrainei, care a fost criticat pe scară largă.
Cum au fost ajutate de aderare România și Bulgaria
De când a aderat în urmă cu 15 ani, venitul național al României s-a triplat, iar cel al Bulgariei s-a dublat.
UE a oferit zeci de miliarde de euro ambelor țări prin fondurile structurale și de investiții europene.
Acestea sprijină dezvoltarea economică, de exemplu, prin construirea de noi drumuri și porturi.
Între 2014 și 2020, Bulgaria a primit 11,2 miliarde de euro, iar România 35 de miliarde de euro.
Cu toate acestea, Transparency International susține că o mulțime din acești bani s-au pierdut din cauza corupției.
Bulgaria rămâne pe ultimul loc în clasamentul UE în ceea ce privește salariile, sănătatea și educația, dar România a crescut de la al doilea cel mai sărac la al șaselea cel mai sărac stat din UE.
Aproximativ 1,5 milioane de bulgari și 4 milioane de români s-au folosit din plin de politica de „libertate de circulație” a UE pentru a călători în străinătate, potrivit Băncii Mondiale.
Criticii se tem că acest „exod de creiere” ar putea afecta perspectivele viitoare ale ambelor țări.
Cum a reacționat Rusia la perspectiva aderării Ucrainei la UE?
Deși președintele Vladimir Putin a fost foarte critic față de dorința de lungă durată a Ucrainei de a se alătura alianței militare NATO, el a susținut că insistă că nu are „nimic împotrivă” ca Ucraina să devină membră a UE.
Cu toate acestea, purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, spune că Kremlinul va acorda cererii „o atenție sporită”, pentru că UE ia în considerare formarea propriei forțe de apărare.
„Se discută despre componentele militare, de apărare și de securitate”, a spus Peskov. „Desigur, observăm totul cu atenție.”
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat că Rusia ar putea riposta împotriva acestei mișcări și să-și intensifice atacurile militare.
„Evident, ar trebui să ne așteptăm la o activitate ostilă mai mare din partea Rusiei”, a spus el. „Și nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva altor țări europene”.
Dacă ar fi admisă în UE, Ucraina ar fi cea mai mare țară din blocul comunitar, cu 603.550 km pătrați. Ar avea a cincea populație ca mărime: 44,13 milioane sau ar fi avut înainte de invazia rusească.
PIB-ul anual pe cap de locuitor al Ucrainei era înainte de invazie de 3.724 USD.
Înainte să fie invadată, Ucraina vindea Uniunii Europene 30% din cerealele pe care blocul comunitar le importa.
Statele din Balcani, lăsate în urmă
Statele din Balcani se simt defavorizate în raport cu Ucraina. Despre moralul scăzut privind perspectivele aderării la UE a celor șase state din Balcani - Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia - vorbește chiar faptul că liderii Albaniei și Serbiei s-au gândit inițial să nu participe la Summitul Balcani-UE, de joi, de la Bruxelles.
Lipsa de progres în ceea ce privește etapele de referință, printre care se află călătoriile fără viză, a condus la o stare de dezamăgire, remarcă Reuters.
Prim-ministrul albanez Edi Rama și președintele sârb Aleksandar Vučić au anunțat miercuri că, totuși, vor pleca la summit, dar Rama și-a exprimat dezamăgirea pe Twitter cu privire la reușita reuniunii.
„Vom participa la reuniunea Consiliului UE. Nu vor fi multe de auzit despre noi, dar vom cere să fim auziți despre ideea unei Noi Comunități Politice Europene pe care o susținem, despre Balcanul Deschis care duce mai departe spiritul Europei”, a spus Rama.
În Serbia, cea mai mare țară din regiune, entuziasmul pentru aderarea la UE a scăzut atât de mult încât 44% dintre cetățenii săi sunt împotrivă și doar 35% sunt pentru, restul fiind nehotărâți, potrivit unui sondaj Ipsos din aprilie.
Un proiect al declarației la summit văzut de Reuters a arătat că liderii UE își vor acorda din nou „un angajament deplin și fără echivoc față de perspectiva aderării la UE a Balcanilor de Vest”.
Dar progresul rapid al Ucrainei către statutul de candidat formal, care urmează să fie convenit la summitul de joi, a contribuit la sporirea sentimentului lor de a fi excluse, spun țările balcanice, chiar dacă toate, cu excepția Bosniei și a Kosovo, sunt deja candidate la aderare.
Reuniunea liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest va constitui o oportunitate de reafirmare, în actualul context geopolitic, a sprijinului liderilor Uniunii Europene pentru „ancorarea europeană a Balcanilor de Vest şi pentru avansarea şi consolidarea procesului de extindere în baza criteriilor stabilite”, spune președinția României.
Totodată, reuniunea va fi dedicată unui schimb de vederi cu partenerii din regiune pentru identificarea modalităţilor concrete de stimulare a proceselor de reformă şi de întărire a cooperării în domenii cheie de interes comun, cu scopul consolidării rezilienţei, arată sursa citată.
