Comisia de disciplină a UEFA a confirmat, la cinci zile de la desfășurarea partidei de fotbal România-Kosovo de la București, abandonul echipei oaspete. Fotbaliștii kosovari au ieșit de pe teren cu două minute înainte de final, când scorul era la egalitate, 0-0.
„Federația de Fotbal din Kosovo (...) a pierdut partida cu 3-0, pentru că este responsabilă de faptul că meciul nu a fost jucat în întregime”, este decizia UEFA.
Federația de Fotbal din Kosovo a fost amendată cu 6.000 de euro pentru „comportamentul necorespunzător al echipei sale”.
Decizia UEFA prevede însă că, în ciuda victoriei la masa verde, Federația Română de Fotbal trebuie să organizeze următorul meci oficial pe care îl dispută acasă fără spectatori din cauza „comportamentului rasist și/sau discriminatoriu al suporterilor săi în legătură cu scandările xenofobe anti-maghiare”.
FRF a fost amendată cu 128.000 de euro:
- 50.000 de euro pentru scandările xenofobe anti-maghiare;
- 30.000 de euro pentru transmiterea de mesaje politice provocatoare, nepotrivite pentru un eveniment sportiv;
- 9.000 euro pentru aruncarea de obiecte;
- 4.500 euro pentru aprinderea de artificii;
- 8.000 de euro pentru utilizarea de lasere de către suporteri;
- 12.500 de euro pentru tulburarea ordinii publice în timpul imnurilor naționale;
- 14.000 de euro pentru blocarea pasajelor publice.
Conform hotărârii UEFA, pare că Federația Română de Fotbal a fost amendată cu suma cea mai mare și a primit un meci de suspendare din cauza scandărilor anti-maghiare, în timp ce amenda de 30.000 de euro pare a fi pentru scandările „Serbia, Serbia” ale unora dintre suporterii români.
În urma deciziei UEFA din 20 noiembrie, România a încheiat grupa C2 pe primul loc, cu maximum de puncte: 18. Pe locul al doilea s-a clasat Kosovo (12 puncte), urmată de Cipru (6) și Lutiania (0).
Disputat vineri, 15 noiembrie, pe Arena Națională din București, meciul de fotbal România-Kosovo din faza grupelor Ligii Națiunilor a fost întrerupt în minutul 90+3, la scorul de 0-0.
Jucătorii din Kosovo au părăsit terenul și au acuzat scandări cu tentă rasială, mai exact „Serbia, Serbia”, din partea unor suporteri români, într-un moment în care meciul era întrerupt din cauza unei altercații între jucătorii celor două echipe.
Deși arbitrul a încercat reluarea partidei, fotbaliștii kosovari au refuzat să revină pe teren.
Incidente au fost și la meciul tur, de la Priștina, disputat în septembrie 2024. Fanii kosovari au huiduit atunci imnul României, câțiva au invadat terenul, iar meciul a fost oprit de trei ori într-un interval de zece minute. Pentru aceste incidente, Federația de Fotbal din Kosovo a fost amendată în total cu 61.000 de euro.
Asta după ce, la precedenta întâlnire România-Kosovo de la București, din septembrie 2023, un grup de ultrași români, din facțiunea „Uniți sub tricolor” grupată în Peluza Sud, a rostit scandări la adresa adversarilor și a afișat un banner cu inscripția „Kosovo je Srbija / Kosovo e Serbia”.
Jocul de anul trecut a fost întrerupt timp de 50 de minute, Federația Română de Fotbal a fost amendată de către Uniunea Europeană a Federațiilor de Fotbal (UEFA) și următorul meci, cu Andorra, s-a disputat doar cu copii sub 14 ani în tribună.
Aceste tensiuni provin atât din apropierea unora dintre ultrașii români față de cei din Serbia, cât și din faptul că România și alte câteva țări din Uniunea Europeană nu recunosc independența Kosovo, proclamată față de Serbia în 2008.
Relațiile Serbia-Kosovo
Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în februarie 2008, după ani de conflict și negocieri internaționale.
Peste o sută de țări au recunoscut independența Republicii Kosovo – printre ele, Statele Unite și majoritatea țărilor Uniunii Europene, mai puțin Spania, România, Slovacia, Grecia și Cipru.
Serbia continuă să considere Kosovo ca parte din teritoriul său și nu îi recunoaște independența, acest lucru fiind prevăzut în continuare în Constituția țării.
Principalele tensiuni între etnicii albanezi (majoritari în Kosovo) și sârbi provin din revocarea autonomiei de care se bucura provincia, în 1989, precum și opresiunea locuitorilor.
Războiul dintre forțele sârbe și Armata de Eliberare a Kosovo, din 1998-1999, a dus la moartea a circa 13.000 de oameni, în timp ce alți 1.600 sunt considerați dispăruți. Majoritatea pierderilor au fost suferite de forțele albaneze. Timp de câteva luni, în 1999, NATO a bombardat Serbia.
Forțele de menținere a păcii KFOR, conduse de NATO, sunt și în prezent în Kosovo.
De la încheierea războiului nu au lipsit tensiunile: disputa legată de plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor și blocarea frontierelor fiind un relevant exemplu recent. De asemenea, sârbi înarmați s-au baricadat într-o mănăstire din nordul Kosovo la finalul anului 2023.
A fost o perioadă în care au existat și negocieri - Uniunea Europeană facilitează dialogul din 2011 - dar sentimentele naționaliste de ambele părți fac compromisul dificil.
De exemplu, în februarie 2023, cele două părți au ajuns la un acord privind normalizarea relațiilor, care implică recunoașterea reciprocă a documentelor și a simbolurilor naționale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
