Că deficitul înregistrat la finalul anului trecut este mai mic decât cel prognozat a spus, la interviurile one2one de la Europa Liberă România, și ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.
„Nu mai e nevoie de creșteri suplimentare de taxe și impozite, după stabilizarea bugetului național în 2025”, puncta el.
Guvernul a adoptat, în 2025, măsuri de creștere a taxelor, a TVA, de înghețare a cheltuielilor din administrație și de oprire a unor investiții.
Totul în încercarea de a scădea cheltuielile statului, care depășesc în continuare cu mult veniturile.
„E mai puțin important cu ce deficit încheiem anul acesta. Important este cum ajungem la acel deficit și ce urmează în anii viitori”, spune pentru Europa Liberă profesorul de economie Bogdan Glăvan.
România a înregistrat, în 2024, cel mai mare deficit bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli din Europa – 9,3%, iar datoria publică a crescut exponențial (aproape 60% din PIB).
Ce înseamnă un deficit mai mic decât cel prognozat și de ce a scăzut
Datele prezentate marți, pe 20 ianuarie, de ministrul Finanțelor sunt preliminare, însă urmează un trend confirmat de datele oficiale din noiembrie, când deficitul bugetar al României scăzuse: era 6,4% din PIB, cu 0,74% mai mic decât în noiembrie 2024.
„[Datele] sunt încurajatoare și, bineînțeles, sprijină și consolidează încrederea în modul în care ajustarea fiscal-bugetară, respectiv corecția fiscal-bugetară, a fost realizată de România în anul 2025. Perspectivele sunt foarte bune, existând șanse mari și în ceea ce privește discuțiile de aderare la OCDE”, a explicat ministrul Alexandru Nazare efectele imediate ale rezultatelor financiare ale guvernului în 2025.
„Perspectivele, din punctul de vedere al piețelor și agențiilor de rating sunt foarte bune. Deja avem, începând de săptămâna viitoare, prima discuție cu una dintre agențiile de rating cu Fitch, și ele vor continua. Discuțiile pornesc însă de la o altă bază: România și-a îndeplinit angajamentele, ceea ce creează un fundament solid de încredere”, adaugă ministrul o altă direcție în care scăderea deficitului influențează imaginea și afacerile României.
Profesorul de economie Bogdan Glăvan nu este, însă, la fel de optimist. Privește cu scepticism rezultatele financiare anunțate de Guvern.
„Formal, acest lucru este pozitiv: ai un deficit mai mic decât cel la care te așteptai. Asta înseamnă fie că ai cheltuit mai puțin decât ai estimat, fie că ai avut venituri mai mari. Întrebarea reală este ce importanță are acest lucru și de unde provine diferența. Pentru asta trebuie să ne uităm la detalii”, explică el, pentru Europa Liberă.
„Economia la buget provine din renegocierea PNRR”, a spus pe 20 ianuarie ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. La care se adaugă economii și venituri în plus la buget, a adăugat el.
„Dacă toți banii din PNRR ar intra mâine în țară și am ajunge la un deficit de 2%, să zicem, are acest lucru vreo relevanță sau e doar conjunctural?”, se întreabă profesorul Bogdan Glăvan, care așteaptă datele finale ale execuției bugetului pe 2025 ca să se poată pronunța dacă este o realizare a guvernului sau doar rezultatul unor soluții temporare.
„Măsurile aplicate până acum nu sunt sustenabile pe termen lung”
Pentru anul bugetar 2026, autoritățile își propun să reducă și mai mult deficitul, între 6%-6,5% din produsul intern brut (PIB), dar cifra finală va fi stabilită odată cu adoptarea bugetului de stat.
„Va începe cu cifra 6”, a spus ministrul de Finanțe Alexandru Nazare.
„2026 are premise bune”, anunță Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. „Va fi un buget corect. [...] Un buget al relansării, al investițiilor”.
„Anul viitor vom avea, probabil, un deficit și mai mic – modificările de taxe se vor aplica de-a lungul unui an întreg și vor veni mulți bani din PNRR, care se încheie”, spune și profesorul Bogdan Glăvan. Dar nu se știe după ce se va întâmpla, zice el. Și explică și de ce.
„Deficitul mai mic din acest an se explică prin trei factori principali – creșterea taxelor, comprimarea cheltuielilor publice prin înghețarea salariilor și pensiilor, intrarea unor sume mari de bani europeni spre final de exercițiu sau scoaterea de la finanțare a unor proiecte”.
Dar nicunul dintre acești trei factori nu e sustenabil, pe termen lung, susține profesorul Glăvan.
„Ce se întâmplă după? În 2027 de exemplu? Vom avea aceeași problemă!”, concluzionează profesorul de Economie.
Ce a însemnat renegocierea PNRR și de unde vin banii
România a renegociat anul trecut Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană pentru a adapta planul realităților de implementare și absorbție a fondurilor.
PNRR avea o alocare inițială totală de 28,5 miliarde euro. În urma negocierilor din toamna lui 2025, au fost făcute modificări majore în structură.
„Reducem presiunea asupra bugetului de stat printr-o structură mai simplă și mai eficientă a planului (PNRR,n.r.) și prin diminuarea componentei de împrumut”, spunea ministrul Alexandru Nazare, în noiembrie 2025.
Planul revizuit are o valoare actualizată totală de 21,41 miliarde euro, din care o componentă majoră de granturi (fonduri nerambursabile), de 13,57 miliarde euro, și 7,84 miliarde euro împrumuturi.
România a încasat până în prezent 10,7 miliarde de euro din PNRR și urmează să primească până la sfârșitul lui 2026 aproximativ aceeași sumă.
Deficit cash
•Urmărește execuția efectivă de venituri și cheltuieli pe parcursul anului;
•Este folosit în raportările interne ale Ministerului Finanțelor;
Deficit ESA (standardul european)
•Include, pe lângă execuția cash, și costuri din categoria dobânzilor, precum și cheltuieli sau plăți amânate (de exemplu, facturi neplătite la timp);
•Această metodologie trebuie raportată Comisiei Europene;
Sursă: Ministerul Finanțelor
Cum influențează renegocierea PNRR bugetul de stat
- Reducerea presiunii de cofinanțare – Prin conversia unor proiecte din împrumuturi în granturi, se reduce necesarul de cofinanțare națională. Statul nu mai este obligat să aloce bani din buget pentru partea de cofinanțare la acele proiecte – ceea ce scade presiunea asupra cheltuielilor bugetare.
- Mai puține împrumuturi prin PNRR – Reducerea componentei de împrumut PNRR înseamnă și o povară mai mică a datoriei publice pe termen mediu și lung, comparativ cu varianta inițială. România va avea mai puține datorii externe legate de Planul Național de Redresare și Reziliență,
- Evitarea penalizărilor – bani care rămân la dispoziția bugetului
Unele proiecte eliminate din PNRR pot fi mutate pe alte surse UE (de exemplu programele de coeziune), ceea ce înseamnă că statul nu trebuie să le finanțeze din bugetul de stat.
Ce spun liderii PSD despre scăderea deficitului
„Nu te poţi lăuda că ai tăiat de la investiţii şi ai crescut taxele şi impozitele”, a scris, pe Facebook, președintele Partidului Social Democrat (PSD) Sorin Grindeanu.
„PSD insistă că deficitul trebuie să fie diminuat ca o urmare firească a unei creşteri economice sănătoase, nu al tăierilor continue de investiţiile ce sunt gura de oxigen a mediului de afaceri. De aceea, programul de relansare economică propus de PSD este soluţia firească pentru a proteja şi susţine companiile româneşti, aceasta fiind singura garanţie a unei dezvoltării sănătoase a economiei noastre!”,a adăugat el.
Grindeanu nu a menționat însă nimic despre guverne conduse de Marcel Ciolacu(2023-2025), în care a fost ministru al Transporturilor, când deficitul bugetar al României a ajuns cel mai mare din Europa – 9.3%, în 2024.
Critic este și Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor în perioada noiembrie 2021-iunie 2023, în Guvernul Ciucă.
„[Guvernul Bolojan] a încasat cu 5 miliarde de lei mai puțin decât programase Guvernul Ciolacu și a cheltuit cu 6,2 miliarde de lei mai mult. De aici rezultă diferența dintre deficitul de 7% programat prin legea bugetului de stat și deficitul anunțat de 7,65% (7,7%.)” a scris el, pe pagina sa, de Facebook.
Ce spune, de fapt, Adrian Câciu?
Că bugetul lăsat de Marcel Ciolacu era unul realist, care putea fi îndeplinit, și că Guvernul Bolojan nu s-a ținut de prevederile sale.
Profesorul de Economie Bogdan Glăvan îl contrazice. „Bugetele României din ultimii ani au fost, în opinia mea, fanteziste, complet nerealiste”, spune el cu referire la bugetele din guvernarea Ciolacu.
„În mod constant, veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile – subestimate. Inclusiv Consiliul Fiscal a atras atenția, în fiecare an, asupra acestui lucru. Mai grav este că au fost subestimate cheltuieli ușor de previzionat, precum cele cu pensiile și asistența socială, unde nu există variații demografice bruște care să justifice erori mari”, explică el.
Explicația lui Bogdan Glăvan e confirmată și de cifre.
În 2024, an în care bugetul a fost întocmit de Guvernul Ciolacu și executat tot de el, au fost prognozate prin Legea bugetului venituri de 586 miliarde de lei și cheltuieli de 672,8 miliarde de lei.
La finalul anului, veniturile au fost mai mici cu 12 miliarde, iar cheltuielile mai mari cu 49,5 miliarde de lei.
De ce trebuie redus deficitul și ce soluții pe termen lung există
Nu poți să reduci deficitul prin măsuri care au efect temporar, cum sunt cele pe care s-a bazat scăderea din acest an și de anul viitor, crede profesorul Bogdan Glăvan.
„Singura măsură care va avea un efect permanent este ce se va întâmpla de acum încolo. Și anume, această reformă în administrație (scăderea numărului de posturi ocupate) va avea un efect permanent”, explică el.
Dar până când o să o vedem aplicată și ce impact creează – durează, adaugă el. „O să mai treacă un pic de timp. Să vedem – poate unii dau în judecată, câștigă, rezistă. Dar este singura măsură care are efect permanent”, afirmă el.
Cu alte cuvinte, scăderea cheltuielilor în administrație. „Că nu prea mai ai de unde tăia. Pensiile trebuie plătite, armata…”, explică el.
Dincolo de problemele create de deficitele mari în relația cu Uniunea Europeană, care impune ținte de deficit pentru a continua finanțarea pe programe de dezvoltare, sau cotațiile agențiilor de rating, deficitele mari au efecte imediate și importante în societate, în bunul mers al economiei României.
„Deficitul mare înseamnă că noi ne mutilăm, efectiv. Lăsăm statul să cheltuiască foarte mult. Și cine plătește pentru această cheltuială exagerată a statului? Ea se suportă tot de societatea românească, într-un mod ascuns, adică prin dobânzi mai mari, prin sufocarea mediului privat, prin creștere economică mai mică, prin bani insuficienți pentru spitale sau pentru educație, adică subminînd motivele de creștere economică și dezvoltare”, explică profesorul Bogdan Glăvan.
Și nu vor plăti generațiile viitoare, sau nu doar ele, așa cum se spune. „Plătim toți, acum, imediat”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
