Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,59% din Produsul Intern Brut după primele cinci luni ale acestui an, la 38,84 miliarde lei, faţă de 26,82 miliarde lei (2,48% din PIB) în primele patru luni, informează, vineri, Ministerul Finanţelor Publice, în timp ce veniturile totale au scăzut cu 3,4% conform execuției bugetului general consolidat.
Execuţia bugetului general consolidat, conform datelor operative, s-a încheiat pe primele cinci luni ale anului 2019 cu un deficit de 14,7 miliarde de lei, respectiv 1,4% din PIB.
„Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,84 miliarde lei (3,59% din PIB), din care aproape jumătate este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Creşterea deficitul bugetar aferent primelor cinci luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-mai, ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă şi de alertă (11,7 miliarde de lei), de creşterea cu 2,26 miliarde de lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie - mai 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde de lei", potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.
De asemenea, pe partea de cheltuieli, instituţia menţionează că faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 3,43 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 3,83 miliarde de lei.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 119,59 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2020, în scădere cu 3,4% faţă de nivelul încasat în perioada similară a anului trecut.
MFP precizează că dinamica este explicată de facilităţile fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul crizei actuale - în principal amânarea plăţii unor obligaţii fiscale şi bonificaţiile acordate la plata impozitului pe profit. Suplimentar, contracţia încasărilor din luna mai, de 12%, a avut la bază evoluţia nefavorabilă a activităţii economice din aprilie, fiind luna acoperită în totalitate de instituirea stării de urgenţă.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 9,57 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului curent, consemnând o creştere de 4% (an/an). Evoluţia a fost susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii şi dividende, de 40,8%, respectiv 23,4% (an/an). În condiţiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 7,3% în perioada decembrie 2019 - aprilie 2020 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au scăzut cu 0,7% în primele cinci luni, ca urmare a prorogării termenului de plată a obligaţiilor fiscale.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 44,65 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2020 şi prezintă o scădere cu 2,1% faţă de nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Dinamica încasărilor din contribuţii sociale a fost afectată de modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi de prorogarea termenului de plată a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice de la 15 martie 2020 la data de 30 iunie 2020, scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă şi prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de contribuabili.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,90 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului curent, în scădere cu 12,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Evoluţia negativă este explicată de amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020), precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de 0,22 miliarde de lei).
Conform MFP, alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 1,49 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului, în scădere cu 3,4% (an/an). Această evoluţie este explicată de amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor (OUG nr. 29/2020) şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de 0,03 miliarde de lei).
Încasările din TVA au înregistrat 20,11 miliarde de lei în primele cinci luni din 2020, în scădere cu 18,9% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.
Evoluţia încasărilor nete de TVA în primele cinci luni ale anului a fost influenţată negativ de: creşterea rambursărilor de TVA cu 28,4% (an/an), cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate; evoluţiile economice nefavorabile din sectoarele economice, începând cu luna martie: în principal serviciile de piaţă prestate populaţiei, industria şi comerţul.
Veniturile din accize au însumat 11,67 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2020, în scădere cu 0,1% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.
Potrivit MFP, în structură, veniturile din accizele pentru produse energetice s-au contractat cu 15,4% (an/an) în perioada ianuarie - mai, ca urmare a diminuării consumului de carburanţi începând din luna martie, odată cu instituirea stării de urgenţă în contextul crizei COVID-19. În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 18,6% (an/an), susţinut şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%.
Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor au înregistrat 2,16 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului, în creştere cu 137,2% (an/an). Avansul se datorează încasărilor din taxele pentru prelungirea unor licenţe a frecvenţelor radio (HG nr. 226/2020). Pe de altă parte, taxele pentru jocurile de noroc încasate în perioada martie 2020 - mai 2020 s-au contractat cu 56,5% (an/an), ca urmare a măsurilor legislative aprobate privind amânarea la plată a obligaţiilor fiscale declarate (OUG nr. 29/2020), suspendarea obligaţiilor de plată aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc tradiţionale, respectiv scutirea operatorilor de jocuri de noroc de taxele aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate (OUG nr. 48/2020).
Veniturile nefiscale au înregistrat 9,04 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2020, în creştere cu 3,1% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2019.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 7,58 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2020, în creştere cu 24,8% faţă de perioada similară a anului trecut.
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 158,43 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 14,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 1,57 puncte procentuale de la 13,07% din PIB 2019 la 14,64% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei.
Astfel, până la finele lunii mai s-au plătit 2,288 miliarde de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 440,1 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă şi care întrerup activitatea ca urmare a efectelor epidemiei, 9 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.
Cheltuielile de personal au însumat 43,99 miliarde de lei, în creştere cu 5,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020.
Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,1% din PIB, cu 0,12 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din totalul cheltuielilor de personal, în luna mai, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID-19 au fost de 74,2 miliarde de lei.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 21,10 miliarde de lei, în creştere cu 16,2% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale (15,6%) şi la instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii (15,7%), majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.
De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de 13,6%, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 56,83 miliarde de lei, în creştere cu 21,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020.
Totodată, începând cu luna aprilie, s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 2,29 miliarde lei şi pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, în valoare de 440,1 milioane de lei.
De asemenea, MFP precizează că se continuă ritmul accelerat de decontări ale indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că în luna mai plăţile au fost de 637,6 milioane lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,55 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol, respectiv ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic.
Alte cheltuieli au fost de 2,51 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (9,0 milioane lei).
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 8,84 miliarde de lei, cu 27,9% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, s-au ridicat la 13 miliarde de lei, înregistrându-se cel mai înalt nivel al cheltuielilor pentru investiţii pe primele 5 luni din ultimii 10 ani. Acestea sunt cu 35,8% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.
De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 235 milioane lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.
Citește și:
Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar, între 8,1-10,4% în 2020. Datoria publică va crește
