Linkuri accesibilitate

Deficitul bugetar pentru 2020 a fost de 9,79% din PIB. Încasările din TVA, în scădere cu 7%


Ministerul de Finanțe arată că deficitul bugetar pe 2020 a fost de 9,79% din PIB

Deficitul bugetar pe 2020 a fost de 101,92 miliarde lei (9,79% din PIB), iar din aceastea 46,31 miliarde lei (4,45% din PIB) au fost pentru facilităţi fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, arată Ministerul Finanţelor.

La finele anului 2019, deficitul bugetar a fost de 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB).

Ministerul de Finanțe arată că deficitului bugetar a crescut, comparativ cu anul 2019, din cauza scăderii veniturilor, pe fondul evoluţiei nefavorabile a încasărilor bugetare în perioada martie - decembrie, cea a crizei sanitare.

Alte motive sunt: amânarea plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (18,12 miliarde lei), creşterea cu 2,72 miliarde lei a restituirilor de TVA, faţă de perioada similară din 2019. De asemenea, au fost acordate bonificaţii pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor în valoare de 0,9 miliarde lei.

Ministerul de Finanțe susține că s-a înregistrat o majorare a cheltuielilor de investiţii cu 9,5 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 15,07 miliarde lei.

Totodată, pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemie, au fost aprobate o serie de programe guvernamentale de sprijin pentru susţinerea activităţii IMM-urilor şi a companiilor mari prin intermediul garanţiilor de stat- în anul 2020 s-au acordat garanţii în valoare de 12,48 miliarde lei (1,2% din PIB), arată o informare de la Ministerul de Finanțe, citată de Agerpres.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 322,52 miliarde lei în anul 2020, cu 0,4% peste nivelul încasat în anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creştere de 0,7 puncte procentuale, determinată cu precădere de dinamica favorabilă a veniturilor din fonduri europene (+0,8 pp).

Pe de altă parte, veniturile curente au scăzut cu 2,4% (an/an), pe fondul contracţiei încasărilor din venituri nefiscale, TVA şi impozit pe profit.

În contextul în care dinamica fondului de salarii din economie a decelerat la 5,7% în perioada decembrie 2019 - noiembrie 2020, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 2,4% în 2020, semnalează Ministerul Finanţelor.

Evoluţia lunară reflectă o revenire semnificativă în decembrie, de 15% an/an. Contribuţiile de asigurări au totalizat 112,25 miliarde lei în 2020, înregistrând o creştere marginală de 0,7% (an/an). Similar impozitului pe salarii, evoluţia lunară a contribuţiilor reflectă o accelerare în decembrie (+9,3% an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie, de 5,8%", menționează informarea de la Ministerul de Finanțe.

Încasări cu 9,8% mai mici din impozitul pe profit

Încasările din impozitul pe profit au însumat 15,99 miliarde lei în 2020, în scădere cu 9,8% (an/an). În structură, încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici s-au diminuat cu 5,2% (an/an), în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale au scăzut cu 44% (an/an).

Evoluţia negativă este explicată în principal de contracţia activităţii economice, restructurarea/reeşalonarea obligaţiilor fiscale, precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de circa 0,9 miliarde lei)", arată reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

Încasări din TVA, în scădere cu 7% față de 2019

Încasările nete din TVA au înregistrat 60,82 miliarde lei în 2020, în scădere cu 7% comparativ cu nivelul înregistrat în anul precedent. Evoluţia lunară reflectă o recuperare însemnată în decembrie (+16% an/an).

Potrivit MF, evoluţia încasărilor din TVA în anul 2020 a fost influenţată negativ de creşterea rambursărilor de TVA cu 14,5% an/an (+2,72 miliarde lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei, de posibilitatea restructurării/reeşalonării obligaţiilor fiscale, de evoluţiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).

Scădere la veniturile din accize de 2,4%

Veniturile din accize au însumat 30,72 miliarde lei în anul 2020, în scădere cu 2,4% (an/an) faţă de nivelul înregistrat în anul precedent. În decembrie s-a consemnat o accelerare de 3,1% (an/an) a acestora.

Dinamica nefavorabilă din anul 2020 este explicată de contracţia încasărilor din accizele pentru produse energetice(-12,6%, an/an), în special ca urmare a reducerii consumului de carburanţi în conjunctura economică actuală (limitarea consumului anumitor servicii - turism şi creşterea incidenţei muncii la domiciliu). În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o creştere de 10,9% (an/an), susţinută şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete.

Sumele rambursate de UE, în creștere cu 32,4%

Veniturile nefiscale au înregistrat 24,39 miliarde lei în 2020, în scădere cu 9,8% (an/an). Dinamica acestora a fost influenţată în principal de veniturile din dividende, care s-au diminuat cu 2 miliarde lei.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 33,56 miliarde lei în anul 2020, în creştere cu 32,4% faţă de nivelul înregistrat în 2019.

Cheltuieli mai mari din cauza COVID-19 cu 14.8%

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 424,43 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 14,8% faţă de anul 2019.

Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 5,9 puncte procentuale, de la 34,9% din PIB în anul 2019 la 40,8% din PIB în 2020.

Majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei, punctează reprezentanţii ministerului.

Pentru ce s-au dat banii pentru COVID-19:

  • 4,25 miliarde lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului
  • 922,13 milioane lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2
  • 2,69 miliarde lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%)
  • 96,15 milioane lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ
  • 121,9 milioane lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005.

323,47 milioane lei, plătite ca stimulent de risc pentru COVID-19

Cheltuielile de personal au însumat 109,98 miliarde lei, în creştere cu 7,5% comparativ cu anul precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 10,6% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale peste nivelul anului anterior.

Din totalul cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID-19 au fost de 323,47 milioane lei. Au fost achitate, de asemenea, diferenţele salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, restante din anul 2019 şi sume aferente anului 2020 - pentru universităţile de stat, precum şi tranşele aferente hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi de natură salarială în domeniul educaţiei şi justiţiei, în valoare aproximativă de 0,95 miliarde lei.

Mai mulți bani pentru asigurările de sănătate

O creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de 3,7% faţă de anul anterior, determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 138,55 miliarde lei în creştere cu 20,8% comparativ cu anul anterior. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum şi de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 şi cea de la 1 august 2020, care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% faţă de cea plătită în luna iulie 2020.

XS
SM
MD
LG