Linkuri accesibilitate

Secolul regelui Mihai | Castelul Peleș stă să cadă din cauza infiltrațiilor


Impozitul pentru Castelul Peleș a fost majorat cu 500% în urmă cu doi ani, ca urmare a degradării clădirii și a faptului că ea este neîngrijită.

Are 3.220 m2, 160 de camere, 30 de săli de baie, 2.330 de corpuri de iluminat iar pentru construcția lui au lucrat mii de arhitecți, proiectanți, zidari, fierari, din peste 30 de țări și 20 de etnii, timp de 30 de ani.

În prezent, în schimbul angajamentului din 2007-2008, că va investi în renovări, statul plătește o chirie între 10 și 21 de mii de euro lunar, dar nu a renovat nimic.

Deși Peleșul se degradează, autoritățile nu se grăbesc, dovedindu-se mereu reticente să accepte un acord cu Familia Regală. Aceasta are de plătit acum un impozit de 500.000 de euro pe care îl contestă în instanță.

În mijlocul conflictului, restaurarea devine urgentă: terasele care înconjoară Peleșul sunt afectate de infiltrații, iar ele susțin întreaga construcție. În plus, acoperișurile castelului sunt degradate. Plouă în interior.

La momentul zidirii sale, costurile totale de construcție ale Peleșului s-au ridicat la 16,4 milioane lei aur, echivalentul a 120 de milioane de dolari în zilele noastre. Castelul Peleș este nestemata de pe coroana întregului complex Peleș, cel mai vizitat loc din România, locul unde s-au născut regii Carol al II-la și Mihai I.

Simbolul monarhiei închis de comuniști și restituit cu greu Familiei Regale se chinuie să supraviețuiască exploatat și valorificat de stat, dar neajutat nicicum de mai bine de 14 ani.

Construcția

La 5 august 1866, la trei luni după ce fusese desemnat domnitor, Carol I, însoţit de Dimitrie Sturdza și Carol Davila, vizitează pentru prima dată Sinaia. În mintea domnitorului se naște ideea de a construi acolo o reşedinţă de vară.

A ezitat o vreme între Valea Peleșului și Argeș, unde fusese găzduit după o răceală de Ion C. Brătianu, la casa acestuia dintre vii, de la Florica. Dar comunitatea de moșneni din zonă a refuzat să îi vândă pământurile pe care le deținea de sute de ani. Domnitorul Carol I s-a îndreptat atunci spre Valea Prahovei/Peleș.

De Sinaia și de pârâul Peleș se îndrăgostește și Principesa Maria, unicul copil al lui Carol și al Elisabetei. Dispărută prematur în 1874, în urma îmbolnăvirii de scarlatină (nu exista nici vaccin, nici tratament), Maria ar fi agonizat spunând: „Vreau să merg la Sinaia, să beau apă din Peleş”.

Carol I a supravegheat personal lucrările de la Peleș. Soția sa, Elisabeta, a descris pe larg, în scrierile sale, atmosfera și organizarea șantierului.
Carol I a supravegheat personal lucrările de la Peleș. Soția sa, Elisabeta, a descris pe larg, în scrierile sale, atmosfera și organizarea șantierului.

Construcția Peleșului a început la un an de la moartea micii principese. Domnitorul e hotărât să folosească, pe cât posibil, materiale care proveneau din zonă. Zidăria a fost făcută cu pietriş din râul Prahova, piatra a fost extrasă din carierele de la Piatra Arsă şi Luna Mare, în apropierea Mănăstirii Brebu, piatra verde a fost adusă de la Slănic, lemnul a fost tăiat din pădurile din vecinătate, iar cărămizile au fost coapte chiar pe şantier.

În doar câteva luni, aici s-a ridicat un veritabil sat, unde 400 de lucrători îşi desfăşurau munca de zi cu zi.

„În acea zi, preoţii făcură rugăciuni şi stropiră cu apă sfinţită temeliile, pentru ca vrăjitorii, piticii şi ondinele să nu le mai poată atinge întru stricare; sunete de trâmbiţe înnebuniră codrii şi văile şi se aflau acolo oameni de Stat, ofiţeri, ambasadori şi miniştri, ţărani şi boieri, lucrători cu mâna şi meşteri iscusiţi; iară noi îmbrăcarăm portul ţărănesc”, descrie Regina Elisabeta, Carmen Sylva pe numele său artistic, momentul punerii pietrei de temelie.

Regina Elisabeta, Carmen Sylva, a fost unul dintre cronicarii care au descris fidel cum au decurs lucrările de construcție a întregului complex Peleș.
Regina Elisabeta, Carmen Sylva, a fost unul dintre cronicarii care au descris fidel cum au decurs lucrările de construcție a întregului complex Peleș.

Războiul pentru Independenţă din anii 1877-78 întrerupe lucrările de la Peleș. Ele sunt reluate intens în primăvara lui 1879. La 10 mai 1881, Carol I este înscăunat Rege, iar cuplul regal se mută la Pavilionul de Vânătoare (Foişorul), unde lucrările fuseseră deja finalizate. Acolo se va naște, peste 40 de ani, la 25 octombrie 1921, Regele Mihai.

„Se găseau, acolo, la lucru, italieni şi români pentru zidărie, şi țigani pentru căratul pietrei şi al varului, albanezi şi greci săpau la carierele de piatră; germani şi austriaci la lemnărie; turcii coceau cărămida, francezii desenau, englezii măsurau. Pe şantier întâlneai o sută de costume naţionale şi se vorbeau patrusprezece limbi. În toate idiomele, pe toate tonurile cântau, se certau, se înjurau; un amestec pitoresc şi sgomotos, de oameni, de cai, de boi şi de bivoli. Regele era întotdeauna pe schele, conducând lucrul. Din când în când mă urcam şi eu, dar coboram iute şi alergam pe malul Peleşului, să stau de vorbă cu el”, arată regina Elisabeta în stilul ei romantic cum decurgeau lucrările, după ce Familia Regală s-a mutat la Foișor.

Castelul Peleș, o construcție în stil chalet elvețian ridicată în vremea Regelui Carol I între 1875 și 1914.
Castelul Peleș, o construcție în stil chalet elvețian ridicată în vremea Regelui Carol I între 1875 și 1914.

În toamna lui 1883, castelul şi dependinţele sunt terminate. Inaugurarea oficială a Castelului Peleş ca reşedinţă regală are loc la 25 septembrie/7 octombrie.

„Am înălţat acest castel, pentru a dovedi că Dinastia, liber aleasă de către naţiune, are adânci rădăcini în această frumoasă ţară; că suntem în comună legătură de dragoste cu poporul nostru şi că avem o încredere fără de margini în viitorul scumpei noastre patrii. Este pentru mine o datorie sacră, şi în acelaş timp îndeplinirea uneia din cele mai sincere dorinţi ale inimei mele, să ridic, în această nouă casă a noastră, întâiul pahar plin de vin românesc, în cinstea şi pentru propăşirea României. Dumnezeu să ocrotească scumpa noastră Patrie ”, era mesajul regelui Carol I la inaugurare.

Castelul avea dotări moderne pentru acea perioadă. Plafonul de sticlă din holul de onoare este acționat de un motor electric, iar întregul edificiu beneficia de încălzire centralizată. De altfel, este prima construcţie de acest fel din Europa. Pentru amenajarea complexului a fost dislocate parțial zone din muntele Molomoț din apropiere, pentru a obține pământul de care era nevoie la construcția aleilor și teraselor.

Dar lucrările la complex nu au fost finalizate o dată cu inaugurarea și mutarea familiei regale. Vitraliile au fost cumpărate și montate între 1883 și 1914 și provin din Elveția sau Germania, unele datând din secolele XV și XVII.

Între 1899 și 1902, lângă Peleș este ridicat Pelișorul, o clădire mai mică ce devine casa Principelui Moștenitor Ferdinand și a soției sale, Princesa Maria. Proiectul aparține arhitectului ceh Karel Liman, iar decorațiunile sunt semnate de vienezul Bernhard Ludwig. În plină epocă Art Nouveau, interioarele sunt mai fluide și mai luminoase decât cele în stil german de la Peleș.

Tot în acea perioadă au fost aduse și statuile din marmură de Carrara, fântânile și vasele ornamentale. Construcția a ajuns în faza în care se regăsește și astăzi în 1914, anul morții regelui Carol I.

Statuile și decorațiunile din curțile exterioare au fost aduse la Sinaia după inaugurarea castelului în 1883.
Statuile și decorațiunile din curțile exterioare au fost aduse la Sinaia după inaugurarea castelului în 1883.

Domeniul Peleș are o importanță deosebită pentru istoria României. Nu numai că aici s-a născut, în 1893, viitorul rege Carol al II-lea iar, în 1921, la Foișor, s-a născut fiul său, viitorul rege Mihai I, dar aici au avut loc Consilii de Coroană cruciale pentru soarta României. Așa, de pildă, cel din august 1914, care a hotărât neutralitatea României în primul război mondial.

În plus, deși era proprietatea personală a Regelui Carol I, Domeniul Peleș juca rolul unei reședințe oficiale cu rol de reprezentare. Vizita împăratului Franz Iosif în 1896 a fost un adevărat triumf pentru România, dat fiind rangul oaspetelui, dar a avut și o importanță politică semnificativă.

Mai târziu, în iulie 1931, aici a avut loc nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea, iar în 1933 au avut loc ceremoniile de marcare a semi-centenarului Castelului Peleș.

Comunism și capitalism

Până în 1948, Castelul Peleş a fost reședință a Familiei Regale. În 1948 face parte din propritățile confiscate de regimul comunist. Imediat după plecarea Regelui Mihai și a Reginei Mamă, la 3 ianuarie 1948, domeniul a rămas la dispoziția unor oficiali comuniști mărunți. Diverși indivizi au ridicat obiecte de artă și de mic mobilier.

Inventarul se va face câțiva ani mai târziu sub conducerea așa-numite comisii Levente. Ceea ce s-a înregistrat atunci nu era însă ceea ce a lăsat Regele. Și așa cum s-a întâmplat cu multe alte proprietăți valoroase din țară, multe obiecte extrem de valoroase au ajuns în casele potentaților zilei.

Nici inventarul comisiei Levente nu garanta integritatea bunurilor de la Peleș, Pelișor și Foișor. Nomenclatura comunistă, dar și ofițerii sovietici care coordonau trupele de ocupație, care au staționat în România până în 1958, aveau dreptul să își aleagă obiecte de artă, covoare și piese de mobilier scumpe din cele confiscate.

Castelul Peleș devine muzeu abia în 1953. Mai târziu, Nicolae Ceaușescu este fascinat și el de domeniu, dar și de aerul de legitimitate pe care i l-ar fi dat asocierea cu regii României și și-ar fi dorit să stabilească aici o reședință de protocol.

Regele Mihai, la Castelul Peleș cu puțină vreme înainte de abdicarea forțată de la 30 decembrie 1947.
Regele Mihai, la Castelul Peleș cu puțină vreme înainte de abdicarea forțată de la 30 decembrie 1947.

În 1975, este închis accesului publicului. Teoretic, pentru reamenajare. Va rămâne așa până după Revoluție. Din cauza neaerisirii și umezelii, o ciupercă de lemn atacă grinzile clădirii. Istoria consemnează că soților Ceaușescu li s-ar fi spus că aceasta este extrem de dăunătoare pentru sănătate. Cuplul Ceaușescu și-au petrecut o singură noapte la Peleș, dar nu în clădirea principală, ci la Foișor.

În 1990, Peleşul şi Pelișorul sunt redeschise publicului larg. Iar în 2006-2007, în urma unei serii lungi de negocieri, guvernul român retrocedează castelul Regelui Mihai I de România. La 5 iunie 2008, Regele Mihai se întoarce după 60 de ani la castel, în Joia de Înălțare.

„În ziua Înălțării și de Ziua Tuturor Eroilor, România trăiește o reparație istorică și identitară. Sperăm ca întoarcerea mea definitivă la Peleș și la Sinaia, Scaunul istoric al Familiei Regale, să fie începutul respectului definitiv, total al proprietății private, al demnității, al democrației și libertăților, al instituțiilor din societatea românească. Porțile Peleșului vor rămâne deschise românilor pentru eternitate, așa cum a fost mereu, începând cu anul 1914. (…) Castelul Peleș este un simbol al independenței și puterii țării noastre”, rostea regele Mihai în discursul de reîntoarcere, din 5 iunie 2008.

Pentru cele șase decenii în care Familia Regală a fost deposedată ilegal de domeniul Peleș, statul român nu a plătit nicio despăgubire compensatorie.

Castelul Peleș este restituit Familiei Regale în 2006. Din 2008, Statul Român plătește o chirie modică pentru exploatarea acestuia. În imagine Regele Mihai, alături de regina Ana.
Castelul Peleș este restituit Familiei Regale în 2006. Din 2008, Statul Român plătește o chirie modică pentru exploatarea acestuia. În imagine Regele Mihai, alături de regina Ana.

În 2010, Statul român și Familia Regală încheie o înțelegere prin care, pentru folosința domeniului Peleș, plătește o chirie de 52.131 lei/lună, adică, la acel moment, aproximativ 133.000 euro pe an.

Cea mai mare valoare a fost stabilită pentru terenul parcului Peleş – 42.000 lei/lună. Pentru Castelul Peleş, chiria era stabilită la 6.132 lei/lună. Contractul a fost prelungit și renegociat din trei în trei ani. În prezent, Statul plătește 21.000 de euro pe lună. Tot în 2010, întregul complex era evaluat la 30 de milioane de euro, iar statul își exprima intenția de a-l cumpăra. Nu s-a ajuns însă la nicio înțelegere.

Degradarea

Directorul Administrației Proprietăților Regale din România, Ion Tucă, explică pentru Europa Liberă, că în schimbul chiriei mici, Statul român – prin Ministerul Culturii – se obliga (la art. 5.2, lit. b) din contract) să facă lucrări de restaurare la cele trei clădiri.

Una dintre obligațiile asumate prin contract este repararea acoperişului de la Peleş, alta este drenarea apelor subterane care macină terasele ce înconjoară și susțin complexul.

„Problema primordială este la cele două acoperișuri, și la Castelul Peleș și la Castelul Pelișor”, povestește și directorul Muzeului Național Peleș, Narcis - Dorin Ion, pentru Europa Liberă. „Reparațiile la terase sunt acum în faza de licitare. Și ele au probleme mari de structură.”

Din 2006, de când Familia Regală a preluat Castelul, dar ca urmare a procesului de retrocedare l-a păstrat în continuare deschis ca muzeu, statul a ridicat din umeri că nu poate face nimic pentru amenajare, că întreg complexul ar fi în proprietate privată, cu toate că își asumase contrariul.

„Domeniul Regal Peleș are importanță pentru prezentul, pentru viitorul României. Guvernarea să fie ajutată, prin sprijin și înțelegere mai profundă, ca să înțeleagă cât de important e ca Peleș și Pelișor să fie recondiționate. Nu există niciun astfel de loc pe acest pământ care să rămână pe spatele unei singure familii. Nu e posibil. Sumele necesare depășesc puterea unui om obișnuit din această țară. Castelul Windsor a fost sub protecția statului britanic și a fost recondiționat”, preciza Principele Radu, soțul Custodelui Coroanei, Margareta, moștenitoarea Regelui Mihai, la un seminar de la final de septembrie despre viitorul Peleșului.

Una dintre cele mai mari probleme alea Castelului Peleș este la acoperișul clădirii, prin care plouă.
Una dintre cele mai mari probleme alea Castelului Peleș este la acoperișul clădirii, prin care plouă.

Abia în 2021, statul a început să recupereze timpul pierdut. A început cu o licitație pentru stabilirea proiectantului la terase.

„Am mai avut o încercare, dar a fost anulată licitația din motive de procedură. Licitația aceasta din 2021, care este acum în procedură, nu este pentru tot complexul, ci este doar pentru proiectare terase. Este o lucrare foarte importantă pentru că acolo au avut loc tasări, alunecări. Se știe de când se construit castelul că era o zonă cu multe firicele de apă în subteran. Au fost probleme chiar în timpul

, a trebuit schimbat proiectul, deci este o problemă veche. Pentru că atâția ani nu s-a intervenit în niciun fel, situația s-a agravat. Iar terasele acestea sunt practic suportul pe care stau castelul și tot terenul pe care se află castelul, deci este o lucrare extrem de importantă”, precizează managerul Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici, pentru Europa Liberă

Inițial, licitația a fost lansată în aprilie anul acesta. Institutul Național al Patrimoniului estima că 794.368,5 lei sunt necesari pentru realizarea proiectului la terasele complexului. După șase luni, ea a fost anulată și lansată alta cu același obiect. Nimeni nu a primit însă proiectul.

După ce stabilesc proiectantul, autoritățile trebuie să facă o nouă licitație pentru constructor. Asta nu le împiedică să spere că în toamna lui 2022 vor avea o viziune de ansamblu asupra tuturor lucrărilor care trebuie făcute.

„La anul pe vremea aceasta să lansăm licitația pentru lucrările propriu-zise. Între timp trebuie să lansăm o altă licitație pentru studii de fundamentare pentru întreg ansamblul pentru că vorbim de Castelul Peleș, dar sunt o serie de clădiri cu o valoare extrem de importantă - economatul, grajdurile vechi, grajdurile noi, evident Pelișorul. Planul este să facem un set de studii de fundamentare pentru întreg ansamblul și apoi pe baza studiilor acestea să ne facem un plan pe termen lung, ceea ce înseamnă un plan de cel puțin 10 ani, un plan de intervenții pentru a putea restaura toate clădirile din ansamblu”, a mai arătat Ștefan Bâlici.

Doar procedura pentru stabilirea tuturor problemelor ar include studii geotehnice, expertize tehnice, expertize de componente artistice, metal, pictură, lemn, expertiză biologică, plus un studiu istoric detaliat care ar urma să arate cum au evoluat clădirile de la momentul construirii până astăzi, timpul necesar pentru realizarea lor nu poate fi foarte scurt.

Suma necesară estimată pentru refacerea întregului complex se ridică la 100 de milioane de euro. Deși suma pare mare, nu este din cel puțin două motive: valoarea Peleșului pentru istoria României este uriașă; banii ar fi fost disponibili de mult timp prin fonduri europene, dacă Ministerul Culturii nu ar fi sabotat ideea invocând abuziv proprietatea privată și asta în rarele momente în care nu a ignorat complet problema.

Patrimoniul mobil

Pe lângă clădirile propriu-zise, Peleșul mai ascunde o comoară. Peste 60.000 de piese mobile de patrimoniu. Este vorba despre o colecție de peste 5.000 de piese de ceramică, peste 500 de piese de metal și argint, zeci de ceasuri de mare valoare, 1.500 de piese de sticlărie și 200 de tablouri. Toate fac parte din patrimoniul național și nu au fost niciodată retrocedate Familiei Regale.

Castelul Peleș este singura instituție culturală din România care reușește să se întrețină singură. Înainte de pandemie, anual 420.000 de turiști vizitau domeniul.
Castelul Peleș este singura instituție culturală din România care reușește să se întrețină singură. Înainte de pandemie, anual 420.000 de turiști vizitau domeniul.

„În momentul de față, restaurarea bunurilor mobile se realizează prin mijloace proprii și cu personalul foarte limitat pe care îl avem, mai avem doar doi restauratori și nu avem oricum laboratoare de restaurare. În cele două clădiri nu există așa ceva, dar patrimoniul mobil se prezintă relativ bine. Facem conservare preventivă, facem restaurare. Eu zic că acolo nu trebuie atât de mulți bani ca în cazul imobilelor”, arată directorul Muzeului Național Peleș.

Narcis-Dorin Ion spune că în fiecare an organizează expoziții pentru iubitorii de artă sau istorie și așa reușește să pună în valoare piesele pe care le are. Spre deosebire de procedura începută de Institutul Național al Patrimoniului pentru clădiri, nimeni nu a găsit bani și pentru bunurile mobile care, printr-o răstălmăcire larg răspândită în instanțele românești, nu au fost restituite proprietarilor și au aparțin statului.

„Dacă Ministerul Culturii ar avea resursele necesare, ar trebui să rezolve un depozit modern unde ar trebui să se facă restaurare la standardele actuale, dar, după cum știți foarte bine, cultura are cel mai mic buget.”, adaugă dl. Ion.

Impozitul și amenzile

„Începând de acum 4-5 ani am început să dăm amenzi și de acum 2-3 ani am majorat impozitul cu 500%. Nu doar în cazul castelului Peleș, ci în cazul celorlalte clădiri din Sinaia care se află în degradare. Nu putem să stăm pasibili să ne uităm cum se dărâmă clădirea”, a precizat primarul orașului Sinaia, Vlad Oprea, pentru Europa Liberă

Valoarea pe care o are de plătit Familia Regală anual drept impozit se ridică la 500.000 de euro pe an. Casa Regală a contestat în instanță decizia, dar nu există încă o decizie definitivă.

Primăria Sinaia a încercat să primească în administrare Castelul pentru că a considerat că Ministerul Culturii este un administrator mai prost decât administrația locală, dar nu a reușit. Primarul spune că tot ce a ținut de Primărie a făcut. Aleile spre Peleș au fost refăcute complet, la fel sistemul de iluminat.

Anual, înainte de pandemie, peste 400 de mii de turiști vizitau domeniul Peleș. În 2020, numărul lor s-a redus la 280.000. Tarifele sunt similare celor din Europa, circa 10 euro de persoană, cu reducere pentru elevi și studenți.

Video | Principalele momente ale paradei dedicate Zilei Naționale a României
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:39 0:00
XS
SM
MD
LG