Nostalgicii care își amintesc de zilele bune ale stadionului și-au dus, week endul trecut, copiii și nepoții la ultimul eveniment de pe „Marele Oval”. Stadionul din Timișoara, construit în 1963, avea inițial 40.000 de locuri. În anii următori locurile s-au redus la 33.000 - arena a trecut prin tot soiul de transformări.
Numele „Dan Păltinișanu” l-a primit stadionul timișorean după Revoluție, ca omagiu adus fotbalistului stins în 1995, la 43 de ani. A jucat zece sezoane la Poli Timișoara și a fost liderul generației sale, al cărei moment de glorie a fost câștigarea Cupei României în meciul cu Steaua, în 1980.
Pe „Marele Oval” s-au jucat meciuri din preliminariile sau calificările unor campionate europene și mondiale de fotbal, s-au jucat meciuri cu echipe prestigioase ca Real Madrid, Juventus Torino, Celtic Glasgow, Atletico Madrid, Lokomotiv Leipzig, Partizan și Crvena Zvezda Belgrad, Sporting Lisabona, Honved și MTK Budapesta, West Ham United etc.
Meciuri, trupa Cargo și spectacol Druckeria
Oamenii au intrat sâmbăta trecută direct pe gazonul deteriorat, fiindcă gradenele mai sunt sigure. Un meci la zero grade între echipele Poli Old Boys și Poli Femina, urmat de un meci între actuala echipă Politehnica Timișoara și Politehnica Femina au încălzit atmosfera.
Printre veteranii cu care publicul s-a îngrămădit să facă poze au evoluat Contra, Rotariu, Varga, Bătrânu, Cuc, vedete ale anilor 1990-2000. Expoziția temporară cu imagini și articole despre istoria fotbalului și a evenimentelor de pe stadion a fost organizată de asociația Druckeria, al cărei nume vine de la cuvântul german „Drucker”, adoptat în Banat cu sensul de „suporter”.
Atunci când a apărut Ordonanța FRF care interzicea accesul unor grupuri necoordonate în sectorul oaspeților, suporterii timișoreni ai fotbalului, nu doar ai echipei Poli, s-au organizat și și-au luat numele de Druckeria.
Cu optimism către anul 2028
Lucrările pentru noul stadion de 30.000 de locuri intră în linie dreaptă, cu demolarea, proiectarea, licitațiile și execuția construcțiilor. Încă din 2016, toți politicienii PSD sau PNL care au fost la conducerea Consiliului Județean Timiș au folosit promisiunea unui nou stadion în campaniile electorale.
Noul șef al Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a declarat pentru Europa Liberă că de data aceasta e sigur: „O bază sportivă nu poate fi demolată dacă nu există finanțare pentru una nouă, conform Legii Sportului. Mai mult, în licitație la Compania Națională de Investiții există proiectul noului stadion, e chestiune de 2-3 săptămâni până va fi desemnat câștigătorul și se va semna contractul pentru construcția noii arene”.
Noul stadion va avea și aproape 150 de locuri pentru persoane vulnerabile și însoțitori, peste 300 de locuri pentru VIP, 150 de locuri pentru jurnaliști, precum un muzeu al fotbalului timișorean și zone comerciale.
Costul total se ridică la 135 milioane de euro, iar termenul de finalizare este de 3 ani. Stadionul va fi încadrat la categoria UEFA.
Timișoara are echipă de fotbal în Liga a III-a. Ce spun jurnaliștii
Europa Liberă i-a întrebat pe jurnaliștii aflați la evenimentul de adio pe stadionul Dan Păltinișanu ce cred despre viitorul fotbalului timișorean.
Constantin Duma, fotoreporter Agerpres: „Prezența jucătorilor simbolici azi aici ar trebui să fie un stimulent pentru viitor. Miza pleacă de la capaciatea de a avea un sprijin financiar constant. Orice valoare cere și suport financiar adecvat. Banatul nu a fost de mult un coagulator în fotbal, oamenii de afaceri și-au plasat interesele de promovare în alte zone decât aici. La Arad am sesizat altă viziune, la Oradea și la Cluj altceva. Toți așteaptă aici să vină instituțiile statului să finanțeze fotbalul. Câteodată merge, câteodată nu merge”.
Florin Mihoc, TVR Timișoara: „Momentul de strălucire a fotbalului timișorean a fost în perioada lui Iancu când Poli a fost vicecampioană, a jucat în preliminariile Champions League, a avut cel mai puternic lot, s-a bătut în marile competiții. Au mai fost perioade cu unele rezultate, dar rezultate episodice, care nu au fost continuate cu proiecte de durată. Poli a elimitat pe Celtic, pe Atletico Madrid dar după aceea succesele s-au oprit. Cred că existența unui stadion nou este o condiție obligatorie pentru performanță, nu însă și suficientă”.
Daniel Bălteanu, Opinia Timișoarei: „Ceea ce s-a întâmplat în alte mari orașe ale României se va întâmpla și la Timișoara. O dată de vom avea un stadion, vom avea și o echipă competitivă. S-a întâmplat la Craiova, s-a întâmplat la Ploiești. Deocamdată Poli e la Liga a III-a, are o șansă în playoff, iar dacă va fi gata stadionul din Calea Buziașului deja altfel se vor face antrenamentele. Reșița nu are stadion nou, dar s-a modernizat, au o bază sportivă frumoasă, s-a muncit mult și are șanse să treacă în Liga I. E un model de urmat. Când vom avea stadion, vor veni și firmele lângă echipa din Timișoara”.
Otilia Ghițescu, Știri de Timișoara: „Mă aștept să crească aici un nou stadion cât mai repede, altfel va rămâne o groapă. E greu de crezut că nu vor fi contestații, sunt câteva zeci de firme grupate în șase sau șapte asocieri. O licitație mare fără contestații, nu e o licitație”.
Bujor Popa, Best of Timișoara: „Din declarațiile oficiale am aflat că în 2-3 ani vom avea un stadion modern, dacă nu vor fi mari întârzieri, cum am mai văzut”.
Stadionul municipalității va fi gata anul viitor
Campaniile electorale ale anului trecut au stimulat și competiția „cine construiește mai repede o arenă sportivă”. Din fonduri proprii (24 milioane euro), primăria Timișoara a început anul trecut construcția unui stadion de categoria a IV-a cu 10.000 de locuri, în Calea Buziașului, numit „Eroii Timișoarei”.
Construcția este acum ridicată în proporție de 25%.
Câte stadioane s-au construit în ultimul deceniu
GSP număra acum doi ani unsprezece stadioane de diverse capacități construite în ultimii 10 ani, cărăra li s-ar adăuga încă patru obiective sportive în următorii cinci-șase ani.
„România are 11 stadioane moderne în acest moment. Patru sunt la București, apoi câte unul la Sfântu Gheorghe, Cluj-Napoca, Craiova, Sibiu, Târgu Jiu, Ploiești și Arad. Ultima arenă inaugurată în țara noastră, pe final de 2022, este cea de la Sibiu”, notează gsp.ro.
În Capitală s-au construit Arena Națională cu peste 55.000 locuri (235 milioane euro), Ghencea, cu peste 31.000 locuri (95 milioane euro), Giulești cu 14.00 locuri (37 milioane euro), Arcul de Triumf cu 8.000 locuri (24 milioane euro), stadionul „Francisc Neuman” din Arad cu 12.500 locuri (14 milioane euro), Craiova „Oblemenco” cu 31.00 locuri (52 milioane euro), Cluj Arena cu 30.000 locuri (45milioane euro), Sibiu Municipal cu 12.000 locuri ( 32 milioane euro), Sfântu Gheorghe „Sepsi Arena” cu 8.000 locuri (25 milioane euro) ș.a.
Cele mai multe au fost făcute din fonduri publice. Pe o hartă a stadioanelor noi, jurnaliștii remarcau că zona de est, județele din Moldova, au rămas fără astfel de proiecte.
În bugetul anului 2025 sunt prioritizate o sală polivalentă la Iași, Suceava, Brașov și la Tulcea, un stadion municipal la Târgoviște, stadionul „Gh.Hagi” la Constanța, bazine de înot, patinoare artificiale, complexuri sportive în mai multe centre medii ca mărime.
La bugetul de austeritate al anului în curs, investițiile anunțate sunt excesiv de optimiste.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
