ACTUALIZARE - „Consiliul European cere eliberarea imediată a lui Roman Protasevici și a Sofiei Sapega și garantarea libertății lor de mișcare.
Cere Organizației Civile Internaționale urgentarea investigației asupra incidentului inacceptabil și fără precedent (al deturnării avionului Ryanair - n.r.). Invită Consiliul să adopte suplimentarea listei persoanelor și entităților care trebuie sancționate. Cheamă Consiliul să adopte sancțiuni economice și-l invită pe Înaltul Reprezentant să facă fără întârziere propuneri în acest scop. Solicită tuturor transportatorilor din UE să evite survolarea Belarusului. Invită Consiliul să adopte măsurile necesare pentru a interzice survolarea spațiului aerian al UE de către companiile aeriene din Belarus și pentru a împiedica accesul la aeroporturile UE a zborurilor operate de aceste companii aeriene. Se solidarizează cu Letonia în urma expulzării nejustificate a diplomaților letoni”, potrivit unei declarații adoptate luni seară de membrii Consiliului UE întrunit la Bruxelles.
Informația a fost transmisă pe Twitter de Barend Leyts, purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European, în timpul întrunirii celor 27.
UDPATE - Ursula von der Leyen, înaintea Consiliului UE: „Avem un pachet economic și de investiții de 3 miliarde de euro pregătit pentru Belarus, când va deveni democratic. La #EUCO ne vom concentra pe deturnarea inacceptabilă a zborului Ryanair de către autoritățile din Belarus. Nu vom lăsa acest lucru fără răspuns. Liderii vor discuta despre opțiunile pentru sancțiuni suplimentare. Aceste sancțiuni vor acoperi:
• Persoanele implicate în această deturnare
• Afacerile care finanțează regimul
• Sectorul aviației
Vom menține presiunea asupra regimului până când acesta va respecta libertatea de opinie și a mass-media. Roman Protasevici trebuie eliberat imediat”, a scris von der Leyen pe Twitter.
***
Pe fondul propriilor sale probleme date de pandemia de coronavirus, multiplele probleme cu care se confruntă vecinul estic al blocului comunitar și opoziția din Belarus au încetat să mai preocupe în așa mare măsură Bruxelles-ul, conflictul israeliano-palestinian părând să absoarbă întru totul atenția oficialilor UE.
Totul, până când Alexandr Lukașenko a forțat un avion înregistrat în UE, care zboară între două capitale ale UE, să aterizeze la Minsk, ca să-l poată aresta pe jurnalistul Roman Protasevici.
Din acel moment, Belarusul a reintrat în topul agendei UE, cu lideri care se străduiesc să vină cu un răspuns adecvat la summitul deja planificat să aibă loc la Bruxelles, luni seară.
O declarație UE, semnată de toți cei 27 de membri – fapt destul de rar în zilele noastre, ținând cont că Budapesta a blocat majoritatea declarațiilor de acest tip -, menționează că „UE va lua în considerare consecințele acestei acțiuni, inclusiv luarea de măsuri împotriva celor responsabili ".
Chiar și președintele Comisiei Europene, altfel foarte măsurată în cuvinte, Ursula Von der Leyen, a scris pe Twitter noaptea trecută că „comportamentul scandalos și ilegal al regimului din Belarus va avea consecințe”. Ea a adăugat că „cei responsabili pentru deturnarea Ryanair trebuie sancționați”.
Ce măsuri ar putea lua Bruxelles-ul?
Solicitarea unei anchete de către Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) este aproape sigură.
De asemenea, se vorbește despre interzicerea Belavia, compania aeriană națională de stat din Belarus, căreia i-ar putea fi interzis accesul pe aeroporturile UE și suspendarea tuturor zborurilor companiilor aeriene din UE în spațiul aerian al Belarusului.
Există indicii că aceste măsuri pot avea loc relativ repede, dar, desigur, ar avea și mai mare efect dacă toate statele membre, precum și alte țări occidentale s-ar alătura demersului UE.
Suspendarea tuturor tranzitelor, inclusiv a transportului terestru din Belarus în blocul comunitar, a fost de asemenea o sugestie de măsură ce ar putea fi luată, chiar dacă rămâne de văzut dacă statele vecine, cum ar fi Polonia, vor fi de acord cu acest lucru având în vedere impactul economic al unei asemenea măsuri.
Apoi, desigur, se pune întrebarea dacă statele membre ale UE vor trece la blocarea plăților Fondului Monetar Internațional (FMI) la care Minsk are dreptul în efortul de combatere a consecințelor pandemiei de Covid-19.
Apoi, există sancțiunile tradiționale, atât pentru entități, cât și pentru oameni, precum și posibile sancțiuni economice.
După reprimarea manifestațiilor, care au urmat alegerilor prezidențiale din august, considerate fraudate pe scară largă, UE a impus înghețarea activelor și interdicții de viză pentru un total de 88 de persoane fizice și 7 entități, în trei runde, în toamna anului trecut, inclusiv pentru Lukașenko însuși.
Sancțiunile blânde ale UE, imbold pentru autocratul Lukașenko
Un al patrulea pachet de sancțiuni este în lucru încă de la începutul acestui an și ar trebui să apară înaintea sau la consiliul UE pentru afaceri externe din 21 iunie.
Lucrările ar fi trebuit să înceapă în februarie, dar totul a decurs extrem de lent. Corpul diplomatic al UE, Serviciul European pentru Acțiune Externă (SEAE), a avut rețineri în a iniția un pachet de sancțiuni, susținând că în mod normal statele membre sunt cele care fac acest lucru.
Pe de altă parte, Lituania a susținut mereu că nu ar trebui ca Vilniusul sau alte state membre din estul UE să propună acest tip de inițiative și că alții sunt cei care ar trebui să și le asume.
În cele din urmă, nouă țări au făcut un pas înainte în urmă cu câteva săptămâni, prezentând liste care conțin aproximativ 70 de nume de persoane și entități, în mare parte din justiția belarusă.
Apoi, lista a fost diminuată pe măsură ce grupurile de lucru de la Bruxelles au început să le disece și să identifice oameni de afaceri apropiați de Lukașenko sau anumite entități având legături comerciale cu diferite țări din UE.
Așa că, pe listă au rămas persoane care e prea puțin probabil să aibă conturi bancare în statele UE bloc sau care oricum nu călătoresc în insulele grecești sau pe Coasta de Azur.
Așadar, nu este de mirare că, în aceste condiții, Lukașenko s-a simțit încurajat să facă ce a făcut pe 23 mai.
Încă de la alegerile de anul trecut, pe care a fost acuzat că le-a fraudat, el a continuat să strângă șurubul împotriva Opoziției, mai ales după ce a observant că Belarusul nu a fost niciodată cu adevărat pe ordinea de zi ca punct de discuție serios la vreunul dintre Consiliile UE pentru afaceri externe din acest an.
Și nici la summitul UE de luni nu ar fi intrat pe ordinea de zi dacă nu ar fi fost incidentul Ryanair.
În particular, diferiți oficiali ai UE au declarat pentru Europa Liberă că Lukașenko a câștigat și că va rămâne la conducerea țării, în ciuda faptului că UE nu-i recunoaște autoritatea oficial.
Sentimentul a fost că Belarusul va reveni, încet dar sigur, în starea obișnuită de confortabilă neglijare din partea Occidentului, liderul opoziției Svetlana Țihanovskaia devenind un lider recunoscut al Belarusului, dar unul în exil.
Toate acestea ar putea fi schimbate, dacă UE și restul Occidentului și-ar dori acest lucru cu adevărat.
În timp ce UE se uită în sfârșit cu seriozitate spre Belarus, Lukașenko restrânge și mai mult libertățile cetățenilor săi la fel cum o făcea înainte.
Pe 24 mai, la o zi de la deturnarea unui avion UE pentru arestarea unui jurnalist incomod, președintele Belarusului a restricționat și mai mult dreptul la protest: cererea pentru întrunirea publică este obligatoriu să fie acceptată de autoritățile locale.
Reporterii, conform modificărilor la legea în vigoare, nu pot organiza sau participa la proteste și nu mai pot strânge fonduri pentru proteste.
Declarativ, liderii UE solicită sancțiuni împotriva Belarusului
Liderii UE cer urgent sancțiuni împotriva Belarusului după ce autocratul Alexandr Lukașenko a ordonat deturnarea unui zbor al companiei Ryanair, obligând aeronava de pe ruta Atena - Vilnius să aterizeze la Minsk, pentru a-l putea aresta pe jurnalistul Roman Protasevici.
Înaintea summitului liderilor UE din 24 mai, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut o înăsprire a sancțiunilor date deja de blocul comunitar împotriva regimului de la Minsk, după reprimarea violentă a protestelor Opoziției care reclamă fraudarea alegerilor prezidențiale din august trecut, în urma cărora Lukașenko s-au autoproclamat învingător.
„Comportamentul scandalos și ilegal al regimului din Belarus va avea consecințe. Cei responsabili de deturnarea #Ryanair trebuie sancționați ”, a scris von der Leyen pe Twitter.
Roman Protasevici, activist și jurnalist de opoziție care se confruntă cu acuzații în Belarus care i-ar putea aduce 15 ani de închisoare, se afla la bordul zborului Ryanair din Atena (Grecia), către capitala lituaniană Vilnius, când aeronava și-a schimbat brusc cursul între cele două țări, membre al Uniunii Europene, îndreptându-se către Minsk, deși cel mai apropiat aeroport era în Lituania.
Cu doar două minute înainte să iasă din spațiul aerian al Belarusului, din ordinul personal al lui Lukașenko, un avion de avion de vânătoare MiG-29 a decis să escorteze avionul Ryanair, obligându-l să aterizeze pe aeroportul din Minsk, sub pretextul unei amenințări cu bombă, care nu s-a confirmat după ce avionul a fost condus la sol.
În schimb, Protasevici și iubita lui au fost ridicați de polițiști la scurt timp după ce zborul Ryanair a aterizat în capitala Belarusului.
Președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a criticat arestarea lui Protasevici, considerând că este „un eveniment fără precedent” și a afirmat că regimul din Belarus este „în spatele acestei acțiuni urâte”.
El a spus că liderii UE trebuie să discute despre „un act terorist sponsorizat de stat” la summitul de la Bruxelles și să decidă „sancțiuni grave împotriva regimului” din Belarus.
Un înalt oficial al UE, care a vorbit cu RFE/RL sub protecția anonimatului, a spus că măsurile potențiale pot include suspendarea zborurilor de la toate companiile aeriene ale UE în spațiul Belarusului, interzicerea liniei de zbor Belavia pe aeroporturile UE și suspendarea tranzitului din Belarus către UE.
„Spațiul aerian din Belarus este complet nesigur pentru orice zbor comercial și ar trebui considerat acest lucru nu numai de UE, ci și de comunitatea internațională. Pentru că acum, acest instrument ar putea fi utilizat pentru orice avion care traversează spațiul aerian din Belarus", a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis.
Liderii UE au cerut, de asemenea, o anchetă a Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI), care a descris anterior incidentul ca o posibilă încălcare a regulilor internaționale de călătorie aeriană în temeiul Convenției de la Chicago.
UE pregătea deja o a patra rundă de sancțiuni înainte de incidentul Ryanair, incluzând înghețarea activelor și interdicții de viză pentru persoanele și entitățile implicate în reprimarea opoziției și în fraudarea alegerilor prezidențiale din Belarus din august trecut.
La cererea Înaltului Reprezentant Josep Borrell, secretarul general al Serviciului european pentru acțiune externă, Stefano Sannino, l-a convocat pe ambasadorul Republicii Belarus în Uniunea Europeană, Alexandr Mihnevici, pentru a condamna „demersul inadmisibil” al autorităților din Belarus, care au forțat un avion civil să aterizeze la Minsk pentru a-l putea aresta pe Roman Protasevici, un jurnalist și activist independent din Belarus, critic virulent al lui Lukașenko.
Ambasadorul Mihnevici a fost informat cu privire la condamnarea fermă, de către instituțiile UE și statele membre ale UE, a actului comis de autoritățile din Belarus au pus în pericol siguranța pasagerilor și a echipajului.
Secretarul general Sannino a transmis poziția UE potrivit căreia acțiunea revoltătoare a autorităților din Belarus constituie încă o încercare flagrantă de a reduce la tăcere toate vocile opoziției din țară și a cerut eliberarea imediată a lui Protasevici.
Letonia l-a expulzat luni pe ambasadorul Belarusului și întreg personalul ambasadei belaruse, ca răspuns la demersul similar făcut în aceeași zi de regimul de la Minsk, a anunțat luni Ministerul leton de Externe.
