Imagini false, așa-ziși prezicători și teorii ale conspirației au apărut în spațiul online la imediat după ce au devenit evidente urmările cataclismului.
Prezicătorii
Cel mai viral dintre prezicătorii cutremurului din Turcia este olandezul Frank Hoogerbeets. Într-o postare pe Twitter din vinerea de dinaintea tragediei, Hoogerbeets scria că „Mai devreme sau mai târziu va avea loc un cutremur de ~M 7,5 # în această regiune (centrul de sud al Turciei, Iordania, Siria, Liban)”, însoțind postarea cu o hartă a zonei.
În urma cutremurului, tweetul său a devenit viral. Strânsese până marți dimineață peste 65.000 de redistribuiri și peste 44 de milioane de utilizatori ai platformei sociale văzuseră postarea sa. Contul său ajunsese la aproape un milion de adepți.
În biografia publicată pe contul de Twitter, Hoogerbeets susține că este cercetător la Solar System Geometry Survey, care ar fi, conform propriei descrieri, un institut de cercetare „pentru monitorizarea geometriei dintre corpurile cerești legate de activitatea seismică”.
Imediat după cutremur, Hoogerbeets vine și cu explicația susținerilor sale.
„Inima mea este alături de toți cei afectați de cutremurul major din centrul Turciei. Așa cum am afirmat mai devreme, mai devreme sau mai târziu acest lucru se va întâmpla în această regiune, la fel ca în anii 115 și 526. Aceste cutremure sunt întotdeauna precedate de o geometrie planetară critică, așa cum am avut pe 4-5 februarie”, scria Hoogerbeets.
Postarea are un disclaimer de la Twitter care arată că în prezent, cutremurele nu pot fi prezise și că nu există o bază științifică pentru predicțiile privind mișcările tectonice.
Hoogerbeets nu este la prima așa-zisă predicție. În 2015 a mai prezis un cutremur în California care nu s-a adeverit. Cu această ocazie, într-un interviu pentru site-ul Fox40 recunoaște că nu are o diplomă în științe, dar este un entuziast.
Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că nu există nicio dovadă științifică a faptului că vreun seism poate fi prevăzut.
Teoriile conspirației: Americanii îl pedepsesc pe Erdoğan
Una dintre teoriile conspirației care a înflorit după cutremur este legată de hashtag-ul #haarp. Apărut inițial pe Twitter, el a fost preluat și de utilizatorii de pe alte platforme, inclusiv pe TikTok.
HAARP este o abreviere pentru „High Frequency Active Auroral Research Program”, un proiect de cercetare american care a fost în funcțiune de la început ul anilor 1990. Proiectul are o varietate de obiective dar obiectivul lui principală este îmbunătățirea tehnologiei de comunicații radio.
Teoriile promovate în social media arată că HAARP este capabil să manipuleze și să creeze evenimente seismice și că este folosit pentru a pedepsi Turcia pentru ne-cooperarea cu Occidentul.
Primele informații au plecat de la utilizatori de Twitter din Turcia, care au susținut și că țări europene care și-au retras diplomați de la Istanbul și au invocat un risc sporit de atacuri teroriste, pe măsură ce tensiunile au crescut din cauza controversei despre arderea Coranului, acționau, de fapt, știind că Turcia va fi atacată.
O altă teorie susține că faliile majore de cutremur pe care se află Turcia au fost activate de nava americană USS Nitze, care, conform Forțelor Navale SUA din Europa, a fost „ancorată în largul coastei Istanbulului” pe 3 februarie.
În perioadele de criză, cum ar fi după dezastrele naturale, rețelele de socializare în special devin un teren propice pentru campanii de dezinformare, definite de Uniunea Europeană drept „conținut fals sau înșelător care este răspândit cu intenția de a înșela sau de a securiza situația economică sau politică și care poate cauza un prejudiciu public”.
Expert în dezinformare, lectorul universitar Ciprian Cucu spune că aceste teorii ale conspirației au ajuns și în România, dar deocamdată nu se bucură de un foarte mare succes. El crede că este nevoie de ceva timp pentru ca ele să devină virale, lucru care s-a observat istoric cu alte tipuri de dezinformări.
Ciucu spune că teoria cu HAARP a apărut recurent în ultimii ani și ea își are originile într-o dezinformare din Rusia din anii ‘90 apărută imediat după căderea URSS care transmitea aceleași idei.
„Un tabloid din Moscova zicea că o rețea a dezvoltat o astfel de armă, apoi au fost și niște occidentali care ziceau că sunt suspiciuni că URSS voia să dezvolte o astfel de armă. Apoi narațiunea s-a mutat în America”, explică Cucu.
Expertul trece în revistă principalele momente când HAARP a fost în centrul mesajelor de dezinformare legate de cutremure.
„În 2010, când a fost în Haiti, cutremur, a ieșit inclusiv Hugo Chavez să zică cum că americanii clar vor să ia Haiti, că nu e un dezastru natural, ci cu HAARP au făcut cutremur. A mai fost fost o situație în Turcia în 2011, când Turcia a vrut să dea vina pe Israel.
În 2020 a fost iar în Turcia, dar la granița cu Grecia. S-a spus că grecii au făcut în așa fel încât să nu moară nimeni de la ei, ci doar de la turci.”, arată Cucu
Lectorul universitar explică și de ce oamenii ajung să creadă mai ușor teoriile conspirației.
„Se simt mai intim, mai speciali într-un fel. Sigur că mai este și ideea că unele conspirații îi ajută pe unii să-și justifice eșecurile personale. Mie nu-mi merge prost pentru că sunt eu cumva, ci merge prost pentru că conspirația globală e împotriva celor ca mine. Și atunci am o justificare pentru pentru chestiunea asta”, exemplifică Cucu.
El spune că un alt element care favorizează creșterea teoriilor conspiraționiste este neîncrederea în autorități și faptul că au primit mulți o platformă de exprimare.
Imagini vechi reșapate
Divizia de fact-checking a AFP a reușit să verifice câteva seturi de fotografii care sunt deja fals-atribuite cutremurului din Turcia.
Într-una dintre fotografii este văzut un câine care stă lângă mâna unui copil prins sub dărâmături. Fotografia datează din 2018 și a fost atribuită fotografului ceh Jaroslav Noska pentru platforma Shutterstock.
„Câine în căutarea persoanelor rănite în ruine după cutremur" spune legenda acesteia. Postarea care prezenta imaginea ce fiind de la cutremurul din Turcia a fost redistribuită de 50 de ori până la momentul verificării. Din aceeași categorie intră o altă fotografie cu un copil prin ruine, luată tot de pe platforma online.
Și imagini de la alte cataclisme au fost folosite pentru a ilustra urmările seismului din Turcia.
