Linkuri accesibilitate

Țară în service | Dezinformare și siguranță națională - cum amenință știrile false să destabilizeze România


Rețelele sociale au devenit cel mai toxic mediu de propagare a informației false și incubatorul care poate produce mișcări de destabilizare a unui stat.

Dezinformarea ca amenințare a fost inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării în iunie 2020. Între timp, știrile false au afectat deja siguranța națională: mii de morți, oameni dezinformați pentru care „o simplă răceală” s-a transformat în cel mai grav și ultimul coșmar.

E zi de duminică la Catedrala Ortodoxă din orașul Făgăraș/jud. Brașov, slujba tocmai se încheie. Preotul Ioan Ciocan își ține liturghia duminicală. „Credincioșii trebuie să renunțe la ideea imunizării dacă vor să-și salveze sufletele. Covidul, vaccinările, toate astea sunt lucrurile Satanei. Vor să ne despartă de Dumnezeu, să ne ducem în fundul iadului, nu să mai mergem la Dumnezeu”.

Biserica e plină de afișe și pliante antivacciniste. Oamenii sunt îndemnați să plece cu ele acasă să se documenteze de la „experți” care confirmă vorbele preotului Ciocan.

„Întreaga poveste a coronavirusului nu este altceva decât planul forțelor demonice care constituie așa-numita globalizare și care are ca obiectiv să conducă societatea umană spre primirea peceții Antihristului, adică cipul cu numărul 666 care va fi implantat în corpurile noastre sub pretextul vaccinului” sau „Virusolog premiat Dr. Sucharit Bhakdi ne recomandă aproape plângând să NU ne facem acest cadou până de Crăciun, să nu ne autocondamnăm la moarte. Prin vaccin se inoculează însăși gena virusului CV19, ucigându-ne limfocitele, adică exact acele celule care luptă cu virușii, anulându-ne practic sistemul imunitar” sunt doar două dintre titlurile fițuicii de opt pagini.

Patriarhia Română s-a dezis de mesajele transmise de preotul Ioan Ciocan și a spus că ele nu reprezintă poziția Bisericii Ortodoxe Române
Patriarhia Română s-a dezis de mesajele transmise de preotul Ioan Ciocan și a spus că ele nu reprezintă poziția Bisericii Ortodoxe Române

Printre enoriași, un ziarist din presa locală surprinde întreaga scenă, fotografiază pliantele și situația devine publică. Toate afirmațiile citate și multe altele enunțate în biserica patronată de preotul Ciocan sunt false. Parchetul local se sesizează și face dosar penal.

Întîmplarea este una dintre multele petrecute în România în ultimul an și jumătate. Fie că vorbim de biserici, de cabinete medicale, de sedii de partid sau de rețelele sociale.

Ceva ce ucide 100 de oameni în fiecare zi are de-a face cu siguranța națională.
  Barbu Mateescu, sociolog

Dezinformările s-au înrădăcinat, s-au înmulțit, s-au transformat în teorii ale conspirației sau instrumente de propagandă care au scos oameni în stradă, au blocat un sistem medical deja încovoiat și suprasolicitat și au lăsat oamenii vulnerabili nepregătiți în fața unui virus despre care și experții încă mai caută răspunsuri. „O societate democratică nu poate funcționa optim câtă vreme informația pe baza căreia se votează este viciată grav”, e de părere expertul media Dragoș Stanca.

De ce cred oamenii teoriile conspirației

Teoriile conspirației se pliază ușor pe modul de gândire al oamenilor. Au existat și vor exista pretutindeni. Ele sunt narațiuni simple menite să explice aparent logic realități complicate. Ele sunt intrinseci psihologiei și nu sunt bune sau rele, ci pur și simplu există.

Experții și istoricii mentalităților au identificat câteva mituri fundamentale care se repetă sistematic în istoria umanității. Structuri mentale longue durée, narațiunile respective se cristalizează și se decantează în sute de ani, dar sunt pretutindeni aceleași. Miturile fondatoare, mitul unității, mitul salvatorului, mitul străinului/dușmanului și mitul cetății asediate se regăsesc într-o formă sau alta în toate culturile în toate timpurile.

Un mit fondator este narațiunea legată de Adam și Eva și căderea în păcat, dar tot mit fondator sunt și mitologiile statelor naționale cum sunt părinții fondatori ai Statelor Unite, căderea Bastilei în Franța, formarea poporului român din confruntarea dintre Decebal și Traian sau Marea Unire din 1918. Mitul fondator al României actuale este Revoluția din 1989, dar faptul că el e încă necristalizat - a fost sau nu a fost Revoluție, Iliescu a confiscat Revoluția, etc - arată că este încă foarte recent, dar dă și măsura neîncrederii și traumelor nevindecate din societatea românească.

Identitățile naționale sau religioase se structurează în jurul unor eroi, la rândul lor fondatori sau nu, cum a fost primul președinte al Israelului, Ben Gurion, George Washington pentru națiunea americană sau Regina Maria, figura salvatoare din primul război mondial în România.

Mitul salvatorului apare razant în dezbaterile publice în campaniile electorale, iar acuzația că „prostimea caută vrea un tătuc care să decidă totul” e superficială. Toate comunitățile caută un salvator, numai că în cele moderne și educate, Salvatorul s-a transformat demult în instituții și forme elaborate a colaborării dintre ele: Parlament, Justiție, Guvern, Biserici, partide, ONG-uri de diferite facturi, nu se rezumă la un lider atot-stăpânitor în vârful piramidei sociale.

Salvatorul, eroul, de la Făt-Frumos la Ștefan cel Mare și de la Napoleon la Churchill este întotdeauna personajul principal al unei narațiuni legată de unitate. El întruchipează binele care apără cetatea și pe cetățenii ei.

Mitul unității, mental foarte puternic, se contrapune însă direct celuilalt, cel al străinului și dușmanului care poate deveni personajul cheie în teoriile conspirației, adică în nenumăratele declinări ale mitului cetății asediate sau al cetății în pericol. Recent, printre personajele demonizate au apărut numele lui George Soros și Bill Gates.

Omul de afaceri american, Bill Gates, fondatorul și proprietarul Microsoft, considerat cel mai bogat om din lume, este acuzat în teoriile conspirației că a provocat pandemia ca să poată inocula tuturor cipuri prin intermediul vaccinurilor. Schema mentală se regăsește în narațiuni vechi de sute și sute de ani cu vrăjitori și vrăjitoare. Bill Gates, aici la reuniunea COP26 de la Glasgow, 2 noiembrie 2021, sosit fără toiag, fără insignă cu 666 și fără motan negru.
Omul de afaceri american, Bill Gates, fondatorul și proprietarul Microsoft, considerat cel mai bogat om din lume, este acuzat în teoriile conspirației că a provocat pandemia ca să poată inocula tuturor cipuri prin intermediul vaccinurilor. Schema mentală se regăsește în narațiuni vechi de sute și sute de ani cu vrăjitori și vrăjitoare. Bill Gates, aici la reuniunea COP26 de la Glasgow, 2 noiembrie 2021, sosit fără toiag, fără insignă cu 666 și fără motan negru.

Mitul dușmanului, al străinului care face rău - ființa care se insinuează în comunitate, se prezintă inițial la fel ca toți cei care fac parte legitim din comunitate, dar care într-un moment cheie își dă arama pe față, iar răul pregătit din timp devine evident - domină perioadele de criză, de ruptură, de confuzie a valorilor și de slăbiciune a autorității.

De la prigonirea evreilor în Spania Evului Mediu sau vânătoarea de vrăjitoare în protestantism ori narațiunile naziste care au dus la Holocaust, mitul străinului e întruchipat pretutindeni de alteritate, de Celălalt - cel ascuns, puternic, cel care lucrează în ascuns la tot felul de poțiuni, otrăvuri, dar și ca să croiască tactici și înșelăciuni, ca să facă rău comunității legitime, ca să zdrobească unitatea națională și să își subordoneze pe toată lumea.

Psihologic, pericolul e mult mai ușor de asimilat dacă are o explicație simplă. Atunci când temerile sporesc exponențial, iar practic sunt greu de anihilat pentru că cer nenumărate schimbări concrete în foarte scurt timp, o narațiune simplă despre vinovăția altuia pare pe moment cea mai bună soluție.

Or, în această zonă extrem de sensibilă, mai ales pe fondul unor identități slăbite, marcate de suspiciune, de neîncredere, de fragmentare, conflicte și confuzie, și mai ale, de frică, își fac loc întotdeauna manipularea, propaganda și, în cele din urmă, amenințările și chiar pericolele la adresa siguranței naționale, unde pericole înseamnă concret victime - vieți omenești.

Pe scurt, ceea ce pornește de la „o poveste” se transformă într-o confruntare pe viață și pe moarte. Or, în România, în ultimele două luni, au murit de Covid19, mai mult de 15.000 de persoane, imensa majoritate nevaccinate.

Sociologul Barbu Mateescu identifică trei factori care predispun România la consumul de fake news.

  • Neîncrederea în stat. Foarte puternică la anumite generații, cele care au trecut prin epoca Ceaușescu sau prin epoca Iliescu în momentul în care erau foarte tineri. Ei cred că este bine să te descurci singur, fără să implici statul, pentru că statul mai mult încurcă, dacă nu cumva face rău. „Când ai o inițiativă luată de statul român acești oameni se uită chiorâș”, cu atât mai mult cu cât vaccinarea este într-adevăr o chestiune personală.
  • Șocul dezindustrializării. Este o lume care s-a prăbușit, care se dezintegrează. Are legătură cu anumite categorii socio-profesionale pentru care tranziția a fost terifiantă. „Nu cred că este greu să ne imaginăm cum ce simte un om care a venit din rural și a lucrat 30 de ani la Sidex Galați sau un loc similar și vede cum fabrica la care lucra nu mai există. El însuși nu mai are niciun fel de relevanță, tot înțelesul pe care îl avea despre viața sa nu mai are niciun fel de susținere. Sunt oameni care caută soluții cvasi-religioase, iraționale la probleme foarte grave ale prezentului pentru că relația lor cu realitatea a devenit foarte, foarte dificilă.
  • Educația științifică „În ciuda iluziilor, era la un nivel precar și înainte de căderea lui Ceaușescu. Cam toată societatea a trecut prin acest proces, nu avem cunoștințe puternic implantate, cunoștințe legate de procese științifice legate de biologie, nici nu au fost lucruri tocmai utile pe care să le fi învățat la școală sau în liceu. Dar, pentru că am trecut ca gâștele prin apă printr-un soi de materie, avem impresia că ne pricepem”.

La lipsa de percepere corectă a mesajelor contribuie în pandemia românească mai ales statul, crede psihologul Daniel David.

Mintea omului nu caută adevărul, mintea omului caută sensul și semnificația.
prof. Daniel David, psiholog, rector al Universității Babeș Bolyai

„Autoritățile au ieșit cu mesaje corecte din punct de vedere biomedical, dar nu au avut o componentă psihosocială suficient de puternică care să ducă mesajele în mintea oamenilor. Așa se face că informațiile false, contaminarea psihologică au venit foarte puternic în spațiul public cu mesaje mult mai bine organizate din punct de vedere psihologic, simple, încărcate emoțional satisfăcând întrebările oamenilor. Așa că ne-am trezit cu blocaje în ceea ce privește lupta împotriva pandemiei și în campania de vaccinare.

Psihologul Daniel David, rectorul UBB Cluj Napoca crede că statul nu contrapune mesaje suficient de atractive psihologic celor conspiraționiste.
Psihologul Daniel David, rectorul UBB Cluj Napoca crede că statul nu contrapune mesaje suficient de atractive psihologic celor conspiraționiste.

Lipsei de coerență și adaptare a mesajului i s-a suprapus o mass-media ostilă și deprofesionalizată. „Este inacceptabil să accepți în zone pretins quality și în prime-time prezențe de horoscopiști, astrologi care fac prognoze economice, politice. Nimeni nu spune să nu fie într-o zonă de entertainment, de abordare alternativă. Nu pot să vii în secolul XXI cu un vrăjitor care să îți facă prognoze economice și politice. Este o societate modernă, nu are decât să meargă în alte zone”.

Efectul este că oamenii sunt induși în eroare, îl iau în serios pe cel care transmite informația falsă pentru că formatul și apariția vorbitorilor sunt cele de la emisiunile serioase, nu țin de showbiz.

Incapacității statului i se suprapune dorința arzătoare de îmbogățire venită din industria publicității online.

„Majoritatea dezinformărilor sunt gândite să devină virale pentru simplul fapt că platformele big tech, și nu numai acestea, recompensează financiar fiecare click și fiecare afișare. Acel trafic este monetizat și e o marfă de vânzare”, pune punctul pe i Dragoș Stanca, unul dintre cei mai cunoscuți publicitari români, fost jurnalist și specialist în media.

Scandalul legat de algoritmii Facebook izbucnit recent în Statele Unite - care a relevat recompensarea în răspândire mai largă a postărilor care provoacă dispute și reacții emoționale - cuprinde elemente de natură să agraveze confuzia și disensiunile.

Dorinței publicitarilor de a face bani i se adaugă la masă și televiziunea care „a derapat grav tot din rațiuni de luptă pentru audiență - care aduce bani fie direct din publicitate, fie indirect prin influența obținută și tranzacționată apoi în alte moduri de patronate.”

De la dezinformare, la siguranță națională

Dezinformarea este un punct în Strategia Națională de Apărare a Țării, votată în plină pandemie, pe 30 iunie 2020 . Pe lângă pericolul iminent pe care îl reprezintă Rusia, de exemplu, documentul arată că evoluţiile din domeniul tehnologic determină diversificarea şi creşterea complexităţii riscurilor şi ameninţărilor de securitate.

Strategia Națională de Apărare a Țării, votată de Parlament, indică dezinformarea ca unul dintre factorii care pot afecta siguranța națională
Strategia Națională de Apărare a Țării, votată de Parlament, indică dezinformarea ca unul dintre factorii care pot afecta siguranța națională

Atacurile cibernetice, acţiuni de influenţă derulate în spaţiul public, dezinformarea, răspândirea de ştiri false şi posibile efecte nocive şi destabilizatoare ale importului unor tehnologii cu uz civil în cadrul acţiunilor asimetrice şi hibride sunt noi provocări de securitate.

Nu vedem un atac direct asupra instituțiilor, ci asupra încrederii pe care o au cetățenii în aceste instituții”, face legătura între dezinformare și subminarea puterii statului expertul în fake-news al Academiei Române, Nicolae Țîbrigan. Și nu este vorba despre un deținător trecător al unui portofoliu, ci despreo persoană anume, președinte, premier sau un înalt responsabil, ci de însuși conceptul de stat și de conceptul de expertiză pe care o au autoritățile într-un anumit domeniu.

Nicolae Țibrigan spune că mesajele care ies din online și se transpun în viața reală au cel mai mare potențial de destabilizare a siguranței naționale. El amintește incidentul în care un membru Quanon a vrut să arunce în aer un pod în SUA
Nicolae Țibrigan spune că mesajele care ies din online și se transpun în viața reală au cel mai mare potențial de destabilizare a siguranței naționale. El amintește incidentul în care un membru Quanon a vrut să arunce în aer un pod în SUA

Vedem astăzi discursul vaccinați versus nevaccinați, care este un discurs fals, în contextul certificatului verde. La fel avem discursul împotriva minorităților sexuale, împotriva minorităților naționale, evident ambalat cu resentimente anti-occidentale, împotriva străinilor , care atacă țara, valorile, tradițiile și așa mai departe.”

Prin această chemare de nerespectare a măsurilor de protecție sanitară există riscul să se blocheze sistemul medical, iar acest lucru, susține Țîbrigan, înseamnă un atac la siguranța națională. Este suficient să vedem cum sunt blocate secțiile de terapie intensivă, că nu avem suficiente paturi, iar medicii sunt epuizați”. Și mai mult decât toate aceste aspecte, marea problemă: mor oameni. Mult mai mulți decât în alte țări europene.

Există canale de comunicare care se ocupă cu sabotarea unor strategii care să ne scoată la liman din criza sanitară în care ne aflăm”, explică Codruța Simina, jurnalist specializat în fact-checking și dezinformare.

Dezinformarea care ar afecta siguranța de stat nu se petrece doar în domeniul sanitar, deși aici, prin prisma numărului mare de morți pe care îl produce, este mult mai evidentă.

Dacă ne uităm în jurul României vedem că Rusia și-a comasat trupe la granița cu Ucraina, vedem că există o criză a migranților la granița dintre Belarus și Polonia. Faptul că utilizatorii de pe rețelele sociale reacționează atât de rapid și de virulent, poate să ne dea un exemplu de ce înseamnă dezinformarea. Dezinformarea nu vine numai pe subiecte medicale, ci revine constant și puternic pe subiecte legate de conflicte armate.”

Cine are interesul să șubrezească statul

Cei care propagă mesaje false sau susțin teorii ale dezinformării nu sunt neapărat conștienți de efectul acțiunilor lor. Există însă și cei care au un interes direct.

Toată această campanie de dezinformare care a început din 2016 și până în prezent a căpătat o ascensiune în special în perioada pandemiei. Faptul că avem în momentul de față în România un partid anti-sistem obsedat de discursul anti-european, xenofob, anti-medical, antivaccinist, care tot marșează pe naționalism-populism reprezintă un semn al radicalizării societății noastre”, arată Țîbrigan care spune că era de așteptat un astfel de partid ținând cont de realitatea din Polonia sau Ungaria vecină.

Intervievat la Europa Liberă, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, vorbește la rândul său despre dezinformare ca element al unui nou tip de război: războiul hibrid.

„Am identificat, în ultimii câțiva ani, pe lângă un spectru mai larg de amenințări de securitate tradiționale, convenționale - care rămân foarte importante, și planificăm și ne pregătim și contra amenințărilor tradiționale - am văzut treptat, din Rusia, din China, de la actori statali și nestatali, o diversificare a provocărilor de securitate și, de asemenea, utilizarea și uneori abuzul de atacuri cibernetice, de tactici hibride, de dezinformare, de a încerca practic să reducă încrederea opiniei publice din țările noastre în sistemele și instituțiile noastre democratice”, explică oficialul NATO.

NATO/Geoană: Despre dezinformare și război hibrid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00

Secretarul general al NATO, Mircea Geoană, spune că organizația ia foarte serios în considerare problema dezinformării care și-a văzut deja simțite efectele novice inclusiv în alegerile din state occidentale.

La rândul său, expertul social-media Dragoș Stanca spune că, deși e mai atractivă intelectual teoria conspirației cu iz masonic ori politic cum că ar exista o gândire coordonată în culise, exclusiv cu scopuri geo-politce, ea e mult exagerată în comparație cu interesul unor negustori de click-uri și de afișări care pur și simplu profită de situația actuală. De spaimele și naivitatea oamenilor.

Anchetatori legați de mâini

Când e să-i pedepsească pe cei care propagă informațiile false, anchetatorii se văd, de cele mai multe ori, Sisif. Legislația nu le dă prea multe posibilități să încadreze dezinformările în vreo literă de lege.

Judecătorul George Matei de la Curtea Militară de Apel, una dintre instanțele care ar putea judeca infracțiunile care aduc atingere siguranței naționale, dacă ele ar ajunge infracțiuni probate de procurori, explică pentru Europa Liberă care sunt articolele de lege la care se referă la periclitarea siguranței naționale.

„Pe de o parte există Legea siguranței naționale nr. 51/1991 care definește securitatea națională chiar în articolul 1. Utilizarea nelegală a informațiilor clasificate poate face obiectul unor atingeri ale siguranței naționale. Trebuie văzut despre ce informație clasificată este vorba și dacă se suprapune cu articolul 3 din lege. Orice informație clasificată dacă se încadrează în cele enumerate la articolul 3 poate reprezenta un atentat la siguranța națională a României. În lege sunt prevăzute niște infracțiuni, dar sunt puține. Le regăsim la articolele 26 și 27”, precizează magistratul.

Infracțiunile din Legea siguranței naționale au în vedere angajați ai serviciilor de informații, deci ar fi imposibil ca ea să se aplice în cazul unei simple dezinformări.

Alte infracțiuni privind siguranța națională sunt prevăzute chiar în Codul Penal.

Senatoarea Diana Șoșoacă este vizată de unul dintre dosarele privind siguranța națională după ce a blocat vaccinarea în comuna Răchițeni, Iași. Plângerea a fost făcută de DSP Iași.
Senatoarea Diana Șoșoacă este vizată de unul dintre dosarele privind siguranța națională după ce a blocat vaccinarea în comuna Răchițeni, Iași. Plângerea a fost făcută de DSP Iași.

„În titlul X din Codul Penal, articolele 394 – 412 sunt trecute infracțiunile contra siguranței naționale. Trădarea, spionajul sunt atentate care pun în pericol siguranța națională. Există apoi infractiunea din art. 404, Comunicarea de informații false, încadrare care ar fi pretabilă celor care distribuie informații false. Pentru aplicarea lui trebuie să demonstrăm răspândirea și să se pună în pericol securitatea națională”, arată magistratul.

Art. 404. Cod Penal: „Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.”

Grupul de Comunicare Strategică a comunicat, mai ales în perioada stării de urgență în 2020, despre existența câtorva dosare care vizau comiterea acestei infracțiuni. Informații despre cum au fost finalizate nu au devenit publice. Cel mai recent dosar a fost întocmit luna trecută după ce o femeie a transmis pe Facebook live că spitalul modular covid din Piatra Neamț este gol. Informația a fost distribuită de 1300 de ori.

Problema cu articolul 404 este că cele mai multe știri false nu sunt distribuite conștient. Informarea greșită (misinformation) este tipul de dezinformare pe care utilizatorul unei rețele sociale îl dă mai departe convins că face un bine. El nu cunoaște caracterul fals și nici că pune în pericol siguranța națională.

O altă infracțiune mai la îndemâna autorităților pentru a-i sancționa pe cei care propagă informații false, spune judecătorul George Matei, este articolul 352 din Codul Penal.

Art. 352 - Zădărnicirea combaterii bolilor
(1) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda.

Acest articol ar trebui să fie sabia organelor de urmărire penală în pandemie. În realitate, ea este o sabie de lemn, fără tăiș. 
George Matei, judecător Curtea Militară de Apel București

„Articolul cu probleme din lege are o completare: „...dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli”. Nu e ca în cazul consumului de alcool la volan, care este o infracțiune de pericol. Zădărnicirea combaterii bolilor nu s-a rezumat doar la o infracțiune de pericol, ci la una de rezultat. Care este consecința? Reduce foarte mult sfera situațiilor care pot fi dovedite. Cum dovedim că o persoană a răspândit boala? Trebuie să se dovedească faptul că persoanele respective s-au îmbolnăvit și că au luat boala exclusiv de la cel anchetat, lucru care poate fi aplicat doar în situații excepționale”,precizează judecătorul George Matei.

El este de părere că ar trebui eliminată din lege sintagma „dacă avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli”. „În acest caz se poate aplica foarte bine o lege temporară, care să se aplice un an sau doi. Dar, pentru acest lucru nu e nevoie să se modifice legii securității naționale, trebuie să se elimine doar o propoziție din lege. Urmarea ar fi niște pedepse moderate și aplicate cu celeritate. Dacă ai condus băut ești sancționat indiferent dacă ai produs sau nu un accident. Așa și aici, lucrurile ar trebui să fie foarte simple dacă se renunță la acel paragraf.”

Ce (mai) e de făcut

Consiliul Național al Audiovizualului ar fi una dintre puținele instituții care are atribuții clare de stopare a fenomenului de fakenews, cel puțin la nivelul televiziunilor, deocamdată.

„Noi avem acolo o problemă foarte mare de deprofesionalizare”, e de părere Codruța Simina, expert în combaterea dezinformării. Membrii CNA nu știu practic la ce să se uite, spune ea. „De multe ori ceea ce li se reclamă este conținut fals și nici nu știu că au de a face cu conținut fals, pentru că nu au fact-checkeri”.

În plus, nici judecata nu este proporțională. „Degeaba ai două persoane care susțin contrariul cinci minute între emisiune de două ore, când tu ai montaje din informații care s-au dovedit false și care sunt catalogate ca fiind fals de instituții importante de fact-checking. Am văzut inclusiv ședințe în care unul dintre promotorii acestor mesaje dădea lecții de deontologie membrilor CNA”, adaugă jurnalista.

Nici înăsprirea pedepselor actuale nu pare a fi o soluție. Sociologul Barbu Mateescu spune că nu s-a dovedit istoric că o astfel de măsură e eficientă: „Să ne uităm la celebra discuție că pedeapsa cu moartea reduce numărul de infracțiuni. Și a fost o concluzie extrem de tristă când s-a încercat să se implementeze măsura în Statele Unite.”

„Educația este cea prin care putem combate, iar educația trebuie să fie bună nu trebuie să fie superficială”, atrage el atenția.

De educație vorbește și Strategia Națională de Apărare care propune dezvoltarea unor instrumente eficiente pentru consolidarea rezilienţei în societate unde reziliență înseamnă depășirea vulnerabilităților și rezistență la amenințări și pericole. Aceste instrumente sunt:

  • îmbunătăţirea nivelului de conştientizare cu privire la acţiuni ostile/de influenţă derulate în spaţiul public prin intermediul mass-media clasice sau online (dificil de gestionat atunci când apar şi factori noi cu impact în plan securitar, precum dezinformarea sau răspândirea/fabricarea de ştiri false);
  • includerea în curricula educaţională a dezvoltării gândirii critice cu privire la riscurile asociate agresiunilor informaţionale;
  • introducerea pe scare largă a programelor de educaţie din sfera competenţelor digitale şi a securităţii online.

La un an și jumătate de la votarea Strategiei, propunerile au rămas pe hârtie. În timp ce România a reușit performanțe negative în privința vaccinării.

Sociologul Barbu Mateescu e de părere că România a pierdut bătălia cu dezinformarea în pandemia actuală. Învățămintele ar trebui să ajute într-o viitoare criză care poate deveni iminentă.
Sociologul Barbu Mateescu e de părere că România a pierdut bătălia cu dezinformarea în pandemia actuală. Învățămintele ar trebui să ajute într-o viitoare criză care poate deveni iminentă.

„Faptul că subiectul este tratat în Strategia de Apărare ne arată că nu e ca și când niciodată cineva din România nu s-ar fi gândit că există așa ceva. Numai că foarte puțini oameni au reușit să estimeze că impactul fake-newsurilor în România este printre cele mai mari de pe planetă, în mod măsurabil, iar asta o arată clar rata de vaccinare”, arată Barbu Mateescu.

În loc de concluzie

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a comunicat oficial Europei Libere că, în acest moment, are în lucru patru dosare privind comunicarea de informații false pe baza articolului 404 din Codul Penal. Surse judiciare susțin că, în toate patru, a fost începută urmărirea penală in rem, adică, deocamdată, nu este nimeni vizat direct: există fapta, dar nu și făptașul. Parchetul General a anunțat tot ieri, 17 noiembrie, că a mai trimis la DIICOT un dosar ce o privește pe senatoarea Diana Șoșoacă și intervenția ei într-un centru de vaccinare din județul Iași unde i-a împiedicat pe cetățeni să se vaccineze. Potrivit verificărilor noastre, dosarul nu a ajuns deocamdată la DIICOT.

Se află însă la DIICOT dosarul privindu-l pe preotul de la Făgăraș/jud. Brașov. În cazul său, plângerea vizează infracțiunea de zădărnicire a combatere a bolilor. Nu a stat mult la DIICOT, dosarul a fost înapoiat la Parchetul Făgăraș. Procurorii de aici vor fi cei nevoiți să demonstreze că, prin acțiunile sale, preotul Ioan Ciocan a zădărnicit practic combaterea bolilor. Poliția Brașov păstrează secretul profesional și refuză să comunice în ce stadiu este ancheta.

Interesul public nu ține de însă de informațiile clasificate privind siguranța națională...

Dhope, artistul care „deseneaza" pielea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
XS
SM
MD
LG