Ultimul contact public despre care știm dintre un oficial al Administrației Trump și unul al guvernului român a provocat un scandal în România.
Pe holurile de la München – unde tocmai avusese loc o conferință de securitate la care România fusese trasă de urechi de vicepreședintele american JD Vance – ministrul de Externe român, Emil Hurezeanu, a vorbit cu trimisul special al președintelui Trump, Richard Grenell, despre dosarul penal din România al fraților Tate.
Nu știm să se fi discutat în acel weekend (14-16 februarie) și despre parteneriatul strategic dintre cele două țări, despre vize sau prezența militară americană din România.
Ulterior, știrea că frații Tate au fost lăsați de justiția română să plece din țară, deși sunt cercetați pentru trafic de persoane, avea să facă înconjurul lumii.
Întâlnirea de mai sus a fost una informală și, dacă nu ar fi fost dezvăluită de Financial Times sub forma unei presiuni a Administrației Trump asupra justiției din România, probabil că ar fi rămas necunoscută.
Hurezeanu a confirmat întâlnirea și dialogul informal, însă a spus că nu a simțit că oficialul american ar fi pus presiuni.
Un lucru este cert: de când Donald Trump a preluat conducerea SUA, între Washington și București dialogul guvernamental dintre cele două țări s-a deteriorat vizibil.
A existat, în schimb, un val de mesaje critice la adresa României din cauza anulării alegerilor, fie transmise direct de către vicepreședintele american JD Vance, fie indirect – prin intermediul unor voci influente precum Elon Musk sau al unor reviste conservatoare care propagă mesaje îngrijorătoare pentru București, precum retragerea trupelor americane din România.
Relația glacială dintre oficialii de la București și cei de la Washington reiese nu doar din lipsa contactelor publice dintre autoritățile celor două țări.
Ea este admisă, în ultima perioadă, și de liderii de la București, ale căror mesaje transmit o lipsă de soluții pentru a sparge zidul comunicării ridicat între cele două țări după preluarea conducerii SUA de Administrația Trump.
Iar cea mai dură confirmare a fost amânarea de către autoritățile americane, pe o perioadă nedeterminată, a accederii României în programul Visa Waiver.
O decizie care a luat prin surprindere chiar și autoritățile române, care, cu câteva zile înainte de anunțarea deciziei, încă mai transmiteau mesaje optimiste cu privire la acest subiect.
Președintele interimar Ilie Bolojan, de pildă, a dat de înțeles zilele trecute că dialogul București-Washington nu decurge așa cum și-ar dori autoritățile române.
Într-un limbaj diplomatic – care presupune o anumită temperare a mesajului – Bolojan a spus că, deși România are canale de comunicare cu SUA, „trebuie să lucrăm în continuare, pentru că relaţia cu Statele Unite ale Americii este o relaţie strategică pentru România”.
„Indiferent de administraţia care este la Washington, trebuie să consolidăm această relaţie, iar administraţia Trump a venit cu nişte abordări noi la care trebuie să facem faţă”, a declarat Ilie Bolojan, la Antena 1, luni seară.
Mult mai dur este însă unul dintre liderii Coaliției de guvernare de la București, Kelemen Hunor, lider al UDMR, care spune că modul de abordare al Administrației Trump față de celelalte țări „s-a schimbat foarte mult” și că „nu mai ține” să intri în discuție cu noua administrație americană pe căi diplomatice.
„Relațiile personale contează și România aici a greșit. Statul român a greșit, că nu s-a ocupat să aibă relații și cu republicanii. Au pus ai noștri toate cărțile pe un singur cal, dacă pot să mă exprim așa. Și asta nu e bine”, a spus Kelemen Hunor, într-un interviu la Euronews, citat de Agerpres.
Hunor este un apropiat al premierului maghiar conservator Viktor Orbán, văzut de mulți ca unul dintre liderii europeni cei mai apropiați de Donald Trump.
Eșecul Visa Waiver, un simbol al relațiilor care se deteriorează?
Acceptarea României în programul Visa Waiver a fost un subiect important al campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din toamna anului trecut, anulate de Curtea Constituțională.
Cel care a profitat cel mai mult de pe seama anunțului autorităților americane că România va fi acceptată în program a fost premierul Marcel Ciolacu, pe atunci candidat la prezidențiale din partea Partidului Social Democrat (PSD).
Ciolacu a prezentat adesea acceptarea în Visa Waiver a României ca o reușită a guvernului pe care îl conduce și ca o dovadă că autoritățile de la București au o relație apropiată de cele de la Washington.
Această presupusă relație - dădea de înțeles Ciolacu în noiembrie 2024, după alegerile americane câștigate de Donald Trump, dar înainte de cele românești – avea să continue și cu noua administrație republicană.
Ciolacu s-a lăudat că a discutat telefonic, de două ori, în noiembrie 2024, cu Donald Trump, care pe atunci era președinte ales al SUA. Una dintre discuții a fost, după cum spune premierul român, intermediată de liderul de la Budapesta, Viktor Orbán.
„Sunt convins că, sub administrația Trump, Parteneriatul Strategic cu SUA va trece la un nou nivel astfel încât să aducem marele capital american în economia românească, dar și în modernizarea armatei și dezvoltarea industriei naționale de armament”, spunea Ciolacu, pe 19 noiembrie 2024.
Au trecut patru luni de la acea discuție și autoritățile române nu au avut niciun contact oficial la nivel guvernamental cu cele americane.
„Nu înseamnă că instituțiile statului în acest moment nu au legătură cu administrația Trump. Nu au fost discuții oficiale, vor urma”, a spus Marcel Ciolacu marți, pe 25 martie, imediat după ce SUA au anunțat că suspendă includerea României în Visa Waiver.
Premierul a indicat și unul dintre oficialii care, în opinia sa, sunt vinovați de această lipsă de dialog: ministrul de Externe Emil Hurezeanu, al cărui „fan” a spus că nu este.
„Domnul Hurezeanu e un diplomat, fără să jignesc, de modă veche, într-o zonă de diplomație foarte bună de adaptat în Europa. Nu este dinamica diplomației care se impune acum cu SUA.”
Europa Liberă a solicitat de marți, 25 martie, un comentariu de la ministrul Emil Hurezeanu referitor la demersurile făcute de Ministerul de Externe pentru a intra în contact cu Administrația Trump.
Nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol.
Iulia Joja, care predă securitatea europeană la Universitatea Georgetown de la Washigton, spune că Ministerul de Externe, alături de Ambasada României de la Washington și Administrația Prezidențială, sunt instituțiile responsabile pentru comunicarea oficială cu Administrația SUA.
„Dacă Administrația SUA refuză comunicarea cu instituțiile României, ar trebui ca instituțiile din România să ne comunice acest lucru. Altfel, ele trebuie să explice de ce nu au reușit. Chiar președintele interimar este responsabil, deci așteptăm un răspuns chiar din partea domniei sale”, e de părere Iulia Joja.
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere cu privire la ce a făcut concret pentru a deschide un dialog cu Administrația Trump și de la ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru.
Nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol.
Cine umple golul comunicării?
Cel mai clar semnal al răcelii actualei administrații americane față de România a venit în februarie, la München, când vicepreședintele american JD Vance a dat exemplul anulării alegerilor din România când a vorbit despre starea democrației și a libertății de exprimare din Europa.
Vance spunea atunci că Bucureștiul a anulat scrutinul în baza unor argumente „șubrede” și la „presiunea” țărilor occidentale.
SUA erau la acel moment – și au rămas și până astăzi – singurul partener occidental care a criticat deschis România pentru că și-a anulat alegerile, din cauza unei presupuse interferențe rusești.
De notat că mesajul lui Vance – implicit al Administrației Trump – e radical diferit față de cel din decembrie, când vechea administrație americană susținea România pentru decizia de a-și anula scrutinul.
După discursul șocant pentru europeni al lui JD Vance de la München, cele mai importante mesaje despre România care au venit dinspre SUA au fost confiscate de curentul conservator.
Elon Musk, influentul om de afaceri care conduce DOGE (departamentul de eficiență guvernamentală al Administrației Trump), a criticat public democrația din România printr-o serie de mesaje distribuite pe X în care a părut că îl susține pe filorusul Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale și a cărui nouă candidatură a fost respinsă atât de către Biroul Electoral Central, cât și de către Curtea Constituțională.
Un influencer apropiat guvernelor iliberale promovat intens de Musk, Mario Nawfal, s-a transformat într-o adevărată portavoce în străinătate pentru același candidat Călin Georgescu.
Mesaje false precum „arestarea” lui Georgescu sau „sute de mii” de oameni în stradă pentru susținerea acestuia au ajuns la publicul american prin intermediul lui Nawfal.
Care nu a fost singur: alți influenceri din zona ultraconservatoare, precum conspiraționistul american Alex Jones, l-au prezentat publicului american pe Călin Georgescu ca o victimă a așa-zisului sistem nedemocratic de la București, care anulează alegeri care nu sunt câștigate de cine trebuie.
S-a mers chiar și mai departe.
Zilele trecute, două reviste conservatoare americane au cerut Administrației Trump să își retragă trupele de la Baza Kogălniceanu din România, invocând decizia „nedemocratică” a autorităților de la București de a bloca candidatura lui Călin Georgescu.
The American Conservative și The National Interest scriau că România a sfidat SUA prin interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu.
Dincolo de mesajele propagandistice despre România care ajung la americanul de rând, trebuie menționat că, oficial, nu există niciun semnal sau decizie oficială referitoare la o slăbire a interesului SUA față de parteneriatul strategic cu România.
Mai mult, în timp ce unele voci din America îndeamnă la retragerea SUA din România, americanii și contractorii lor se pregătesc să demareze efectiv implementarea proiectului de modernizare a bazei militare aeriene din România de la Mihail Kogălniceanu, planificată să devină cea mai mare de profil a NATO din Europa, scrie Profit.ro.
Pe lângă Baza de la Mihail Kogălniceanu – care este un obiectiv românesc sprijinit de aliați – americanii mai sunt prezenți în România și la Deveselu sau Câmpia Turzii.
Cum s-a ajuns la această lipsă de comunicare?
Canalele de comunicare dintre două state – cel puțin cele la nivel instituțional – trebuie să funcționeze chiar și când administrațiile se schimbă, cum s-a întâmplat în SUA, după preluarea puterii, în ianuarie, de către Donald Trump.
Doar că, spune pentru Europa Liberă profesorul de științe politice și relații internaționale Luciana Ghica, de la Universitatea București, actuala administrație americană „nu este una obișnuită”.
„Este un guvern atipic din foarte multe puncte de vedere; este format din foarte puțini profesioniști în spațiul politic, mai ales în spațiu politic internațional, e format în mare parte din oameni de afaceri sau oameni cu interese de afaceri care nu au experiență politică și care nu știu să dialogheze internațional”, crede Luciana Ghica.
Din acest motiv, crede profesoara de la Universitatea București, autorităților române le este foarte dificil să găsească canale de comunicare cu americanii.
„Nu e vina neapărat a României. Nu exclusiv”, consideră ea.
Cu lideri ai unor state occidentale mai mari decât România care sunt ținuți în așteptare la ușa Casei Albe, Bucureștiul se află într-o situație ingrată – pentru că are nevoie de SUA – însă nu pare a găsi momentan soluția pentru a debloca dezinteresul american.
Ca orice actor care mai are cât de cât în guvern oameni care gândesc rațional și în interes public, România trebuie să fie îngrijorată de faptul că un aliat se comportă aparent irațional, destul de aleatoriu și răzbunător.”Luciana Ghica, profesor relații internaționale
Amânarea scutirii de vize de călătorie este doar un simptom al posibile politici rece a Washingtonului față de București, crede Luciana Ghica.
„România are nevoie de Statele Unite, dar are nevoie de SUA democratice”. Pe de altă parte, crede politologul, deși Washingtonul este important pentru București, este important ca România să nu ignore importanța Europei în noul context geopolitic și să fie solidară cu deciziile europene în primul rând.
Și Oana Popescu Zamfir, expert în afaceri internaționale și de securitate, crede că România se află într-o situație delicată fiind „sub o presiune uriașă, mult dincolo de ce este vizibil, din partea administrației Trump”.
„Administrația Trump nu mai comunică așa cum este normal și cutumiar cu aliații. Nu mai există același circuit al informației nici măcar pe canale diplomatice. Totul e după bunul plac al administrației și imprevizibil de la o zi la alta. În plus, zeci de mii de funcționari au fost concediați; ceilalți nu mai mișcă în front, pentru că decizia e într-un singur loc, e discreționară și sancțiunile pot fi dramatice”, spune Oana Popescu Zamfir.
Ce poate face România?
Experta crede că o soluție ar fi ca autoritățile de la București trebuie să fie temperate: să ceară mesaje de solidaritate de la aliați pentru deciziile luate în țară și să le explice americanilor, pe canale oficiale, aceste hotărâri.
„Cei care cer guvernului nu știu ce atitudine mai tranșantă față de Trump sunt într-o eroare profundă.”
„Când avem diviziunile interne pe care le avem, nu ne putem permite să ne expunem și mai mult unei furtuni de PR. E la fel de stupid să ceri acum președintelui interimar, guvernului, care nu are ghidaj strategic pe politica externă și de securitate, să vină cu nu știu ce mari reconsiderări de viziune strategică”, spune ea.
Oana Popescu Zamfir mai atrage atenția că România ar trebui să fie atentă „la oportuniștii care se grăbesc să sară în barca Trump, să pretindă că au conexiuni cu administrația Trump dincolo de nivelul de gudurat pe lângă picioarele trepădușilor trumpiști sau să preamărească public abordarea MAGA.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
